EXCLUSIV. CNCD a pierdut două procese cu federațiile pe tema discriminării sportivilor străini!

Recent, ministrul Sportului Carol-Eduard Novak a emis un Ordin prin care a hotărât impunerea unei ponderi minine de 40% de sportivi români în orice echipă de club, din România.

Ministrul a anunțat că federațiile sporturilor de echipă au fost consultate, dându-și acordul pentru implementarea acestei legi. "Este o decizie care va ajuta cu siguranţă echipele naţionale ale României la sporturile de echipă. Mulţumesc tuturor federaţiilor pentru susţinerea acestei decizii şi succes în implementarea ei", a declarat Eduard Novak.

"Raportat la cetățenii UE, regula de impunere a unui minimum de 40 la sută e una discriminatorie și încalcă prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, respectiv Tratatul de bază și directivele privind discriminarea", a spus Csaba Asztalos, președintele CNCD.

Poziția președintelui CNCD este însă greu de înțeles, având în vedere că a pierdut deja două procese pe această temă cu Federația Română de Handbal și cu Federația Română de Volei.

În luna februarie 2019, CNCD s-a „autosesizat” în legătură cu prevederile Regulamentului privind Statutul și Transferul Jucătorilor de Handbal, care impunea niște criterii de valoare pentru jucătorii străini care încheiau contracte cu cluburile din România. Susprinzător, în susținerea „autosesizării” CNCD a intervenit și Sindicatul Național al Handbaliștilor din România.

Prin Hotărârea nr. 170/13.03.2019, CNCD a sancționat F.R.H. cu avertisment contravențional, reținând că fapta de a limita accesul sportivilor profesioniști, cetățeni ai unui stat UE sau non-UE, de a obține un contract sportiv în campionatul intern, în condiții similare cu cetățenii romani, constituie o faptă de discriminare directă.

Hotărârea CNCD a fost atacată de F.R.H. în instanță și, prin Sentința civilă nr. 39/17.01.2020, Curtea de Apel București a dispus anularea Hotărârii nr.170/13.03.2019 a CNCD. În motivarea hotărârii, instanța a reținut că scopul introducerii de către FRH a criteriilor de valoare pentru jucătorii străini care activează în România vizează un obiectiv de interes national, și anume stimularea cluburilor să folosească tinerii jucători români. De asemenea, instanța a reținut că "impunerea unor limite asupra numărului de sportivi non-naționali satisfice dispozițiile art.45 (3) din Tratatul de Funcționare a UE, care dă dreptul membrilor să impună limitări asupra liberei circulații atunci când sunt ridicate motive de politică publică".

CNCD a atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel București, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul ca nefondat prin Decizia civilă nr.115/13.01.2022.

În cee ace privește speța cu Federația Română de Volei, CSM Volei Alba Blaj a sesizat CNCD pentru că federația a impus regula folosirii a 2 jucători români permanent în teren, în cadrul jocurilor din cadrul primei ligi de volei, masculin și feminin.

Prin Hotărârea nr.621/25.08.2021, CNCD a sancționat F.R.V. cu avertisment contravențional, reținând, ca și în cazul F.R.H., că fapta de a limita accesul sportivilor profesioniști, cetățeni ai unui stat UE sau non-UE, de a obține un contract sportiv în campionatul intern, în condiții similar cu cetățeanul roman, constituie o faptă de discriminare directă.

Ca și în cazul motivării hotărârii din speța FRH, instanța a reținut că "impunerea unor limite asupra numărului de sportivi non-naționali satisfice dispozițiile art.45 (3) din Tratatul de Funcționare a UE, care dă dreptul membrilor să impună limitări asupra liberei circulații atunci când sunt ridicate motive de politică publică".

Curtea de Apel a apreciat că există un motiv de politică publică în limitarea elementului non-național în interiorul echipelor de volei (promovarea tinerilor voleibaliști români, dezvoltarea voleiului în România). O altă remarcă a instanței este că, "prin raportare la numărul jucătorilor, se poate constata că impunerea unui număr de 2 persoane, prin ea însăși are caracter minoritar (sub jumătate din numărul de membri ai echipei)".

Sorin Dinu, vicepreședintele FR Handbal, jurist de meserie, a explicat pentru Eurosport de ce prevederile Ordinului ministrului Eduard-Carol Novak nu reprezintă motive de discriminare.

"În ceea ce privește handbalul, efectele transpunerii prevederilor Ordinului nr.500/2022 în regulamentele FRH pentru sezonul 2022-2023 sunt minime. În handbalul masculin exista deja obligativitatea înscrierii în raportul de joc a 8 sportivi cu cetățenie română (50%) și a folosirii permanent în teren a 2 sportivi români. În handbalul femenin, aceaste măsuri pot afecta cel mult 3 echipe. Dar și aici trebuie avut în vedere că de mai bine de un an se discută de introducerea unor astfel de reguli și de mai multe ori s-au găsit pretexte pentru a amâna luarea unei decizii. Este clar că acum nu ne mai putem eschiva. Ordinul are putere de act normativ și o tergiversare a aplicării lui ar atrage sistarea finanțării federației de către Ministerul Sportului", a declarat Sorin Dinu. .

"Măsurile impuse de Ministerul Sportului nu trebuie privite ca fiind măsuri luate împotriva sportivilor străini. Tinerii sportivi români au nevoie de modele și în România au ajuns în ultimii ani sportivi străni de top, plătiți corespunzător valorii lor. Din fericire, autoritățile locale doresc să investească în handbal și ar fi o adevărată tragedie dacă s-ar introduce prin lege o limită a cuantumului salariilor care pot fi plătite din bani publici. Din această perspectivă, analizând regula impunerii unui număr minim de sportivi români în teren și în raportul de joc, putem spune că este foarte bună", a adăugat oficialul FRH.