Cum ajungem la impact social prin sport?

Un prim pasîl reprezintă analiza problemei. Acest pas presupune să înțelegem contextul, cauzelor care determină apariția și menținerea problemei precum și efectele acesteia, inclusiv cine este afectat de această problemă și în ce fel. Pe baza unei astfel de analize, putem alege ce parte din problemă vrem să rezolvăm.

Un bun exemplu este ceea ce face Raluca Dima, coordonatorul de programe educaționale și sociale al Asociației CONIL. Problema identificată de ea este deficitul de motricitate al copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Principalele programe dezvoltate se îndreaptă către recuperarea copiilor cu dizabilități, atât recuperare psihică, cât și motrică. În acest moment, în cele două centre de recuperare motrică a asociației, sunt peste 150 de beneficiari.

„Îmi doresc ca cei din jur să conștientizeze nevoia de activitate fizică pe care o au copiii cu dizabilități. Încercam din răsputeri sa promovam incluziunea lor în societate și ne bucurăm să vedem că eforturile noastre au rezultat”, povestește Raluca. Pe lângă proiectele desfășurate până acum în cadrul AsociațieiCONIL, Raluca a mai inițiat și dezvoltarea unei platforme online de educație sportivă, care să fie accesibilă copiilor români de pretutindeni.

Apoi un al doilea paspresupune să identificăm cine sunt actorii care interacționează cu problema pe care vrem să o rezolvăm – cine are inițiative legate de acest subiect, cine finanțează, cine sunt susținătorii, cine are expertiză, cine ar trebui să fie implicat și nu este.

Spre exemplu, Gabriela Popescu, președintele fundației Te Aud România, reușește să conecteze în cadrul inițiativei sale actori atât de la nivel local, cât și de la nivel național.Din 2017, Gabriela implementează programul de dezvoltare prin sport „Rugby pentru toți” adresat tinerilor dezavantajați. În acest moment, programul se desfășoară printr-un parteneriat cu Clubul Sportiv Școlar Gura Humorului și susține 40 de copii și tineri cu vârste între 14 -18 ani.

Pentru Gabriela, sportul este cea mai importantă unealtă de educațienon formală, însă este prea puțin utilizată și „îmbrăcată” în program de dezvoltare. „Cred că cea mai importantă chestiune care ar trebui adresată aici este de fapt primul pas în această direcție - și anume dezvoltarea ideii că sportul este o unealtă de integrare socială, dezvoltare personală și contribuție pozitivă adusă societății”.

Cel de-al treilea pas este cel în care definim clar care este comunitatea, care sunt persoanele, entitățile pentru care vrem să acționăm și care este schimbarea pe care vrem să o producem - la nivel de individ, comunitate sau societate.

„Obiectivul nostru este de a facilita reintegrarea socială a deținuților, majoritatea tineri. Sportul este una dintre cele mai bune metode, deoarece este o activitate atractivă și promovează concepte precum fair-play, colaborarea cu coechipierii, respectul oponentului care pot ajuta deținuții să înțeleagă și să aplice conceptele morale în viața lor”, ne explică Ciprian Sabău, coordonatorul Programului de Educație prin Sport al Penitenciarului Aiud.

Acest program durează 2 luni, se lucrează cu grupe de 12 - 15 deținuți, include campionate de fotbal, competiții de power lifting și competiții de fotbal-tenis cu participarea tuturor deținuților interesați. Ciprian lucrează anual cu 100 de deținuți din cei 700 din penitenciar. „Deținuții au învățat că respectarea regulilor îi ajută să fie mai ușor acceptați în comunitate după eliberare. Au învățat că prin sport pot să-și controleze mai bine impulsurile auto agresive sau heteroagresive”, adaugă Ciprian.

Al patrulea pas presupune să creionăm cum arată intervenția astfel încât să rezolve problema în parametrii stabiliți la punctele anterioare și începe implementarea.

În 2017, când Cătălin Cojocaru a pus bazele comunității Running Iași, a început prin a promova alergarea și un stil de viață sănătos prin sport de agrement. Comunitatea a ajuns acum la 1200 de membri, iar Cătălin a fost implicat direct în peste 200 de evenimente.

„Eu m-am schimbat foarte mult în sens pozitiv cu ajutorul sportului și al comunității de alergători, fizic, mental și în context social. Trăind eu această experiență pozitivă prin sport, am considerat natural să încerc să înapoiez comunității și societății o parte din darul primit și se pare că am reușit,” povestește Cătălin.

Ultimul pas, al cincelea, se întinde pe toată durata proiectului și presupune monitorizarea și evaluarea constantă aactivităților. Asta ne ajută să înțelegem dacă schimbările dorite se produc, la ce nivel și ce ajustări sunt necesare pentru a ajunge la nivelul dorit.

Kiss Dezso, project manager și voluntar în cadrul Asociației Cserevar ne spune despre programele sportive desfășurate de asociație. O tabără anuală de înot, gândită să ofere posibilitatea copiilor din mediul rural să învețe să înoate, să meargă la bazin și la ștrand și totodată evitarea evenimentelor neplăcute, localitățile fiind situate pe malul Mureșului. Un proiect de fotbal care are ca obiective minimizarea abandonului școlar, dezvoltarea relațiilor interetnice și oferirea copiilor fără posibilități materiale șansa de a practica un sport.

„Am conceput și am derulat diferite programe gratuite pentru copii români, maghiari și romi, majoritatea dintre ei fiind parte din comunitatea locală care numără și 320 de copii.Impactul adus în comunitate este reducerea abandonului școlar, creșterea numărului de copii care fac sport, copii simt că fac parte dintr-o comunitate mare și se respectă indiferent de naționalitate, de religie, culoarea pielii, de posibilitățile materiale ale familiei din care provin și creșterea stimei de sine, prin rezultatele obținute la nivel personal și la nivelul echipei,” povestește Kiss.

Raluca, Gabriela, Ciprian, Cătălin și Kiss sunt printre cei 16 participanți în cadrul Sports Changemakers Program, un proces de dezvoltare de 6 luni prin care ei învață cum să dezvolte impactul social al inițiativelor lor.

Sportul poate produce impact social în multe forme, yoga pentru seniori, caiac pentru copii cu dizabilități, ciclismul pentru persoane cu diabet, ș.a.. Astfel de povești vă așteaptă în următorul material al Ashoka România, din luna mai.