Max Verstappen vs Lewis Hamilton, final cu scântei în Formula 1. Alte 30 de titluri, decise în ultima cursă a sezonului

Duelul dintre Max Verstappen și Lewis Hamilton pentru titlul mondial în Formula 1 va fi tranșat duminică, la Abu Dhabi, în ultimul Mare Premiu din 2021. Ce doi piloți ajung aici la egalitate perfectă de puncte. Olandezul este în fruntea ierarhiei grație următorului criteriu de departajare, numărul de victorii: 9-8.

De când Formula 1 s-a născut în 1950, în 31 de sezoane lupta pentru titlu în Campionatul Mondial s-a prelungit până ultima cursă a campionatului. În primul sezon a fost chiar o bătălie în trei, iar penultima a fost în 2016, între Nico Rosberg și Lewis Hamilton. După ce au sărit scântei în Marele Premiu al Arabiei Saudite, desfășurat duminică seara, este de așteptat ca și la finalul acestei săptămâni să avem o cursă la superlativ, cu foarte mult suspsans. Britanicul caută să devină primul pilot din istorie cu 8 titluri, în timp ce Vestappen este în fața primului trofeu de campion.

Vă prezentăm în rândurile ce urmează bătăliile pentru titlul mondial care s-au prelungit până la ultima etapă:

1950. Istoria Campionatului Mondial de Formula 1 a început în 1950, iar la prima ediție a fost o luptă între trei pentru titlu, între Nino Farina, Juan Manuel Fangio și Luigi Fagioli. Un duel exclusiv Alfa Romeo, care a mers până la ultima etapă, la Monza. La final, Farina, al treilea în clasamentul general la start, s-a impus, depășindu-l pe Fangio, silit să se retragă, și pe Fagioli, al treilea în cursă.

1951. Răzbunarea lui Fangio a venit un an mai târziu. Argentinianul și-a trecut în cont primul său titlu din cele 5, după ce a adunat 31 de puncte, depășindu-i pe Alberto Ascari (25) și Jose Froilan Gonzalez (24). În runda finală de la Pedralbes, Spania, italianul a plătit pentru uzura excesivă a anvelopelor, după ce a obținut pole-position. Cursa a fost astfel câștigată de Fangio.

1956. Fangio și-a trecut al patrulea titlu în cont, după un final aprins la Monza. Stirling Moss, Peter Collins și Jean Behra au ajuns la rândul lor cu șanse în ultima etapă. Victoria lui Moss nu a fost suficientă. Fangio a avut probleme cu mașina, având direcția ruptă. Lui Luigi Musso, care conducea tot pentru Ferrari, i s-a spus să-i predea mașina lui Fangio, dar acesta a refuzat. Brit Collins, în schimb, a acceptat acest lucru. Fangio a terminat pe locul doi, în spatele lui Stirling Moss, punctele fiind împărțite. Argentinianul a acumulat la final un total de 30 de puncte, cu trei puncte în fața lui Moss și cinci în fața lui Collins.

1958. Mike Hawthorn a câștigat titlul în fața lui Stirling Moss cu un punct avans (42-41). Acesta din urmă a câștigat ultima cursă din Maroc, dar rivalul lui a venit pe 2, suficient pentru a obține titlul.

1959. Stirling Moss a ajuns ca lider la ultima cursă de pe circuitul Sebring din SUA, fiind urmat de Jack Brabham. Acesta din urmă a câștigat titlul, pe doi în clasamentul general a urcat Tony Brooks, în timp ce Moss a fost forțat să se retragă și a terminat sezonul pe 3.

1962. Graham Hill s-a impus cu un avans de 12 puncte în fața Jim Clark. Înaintea cursei, diferența era de 3 puncte.

1964. John Surtees cu Ferrari a câștigat bătălia în fața lui Graham Hill și Jim Clark. Hill a ocupat locul 11 în ultima cursă din Mexic. Surtees a fost al doilea în ultima rundă, suficient pentru a trece în față cu un punct în ierarhia generală.

1967. Succesul i-a revenit lui Denny Hulme. Pilotul australian a adunat 51 de puncte, având cinci puncte în fața compatriotului său Jack Brabham. În ultimul Mare Premiu, Hulme a fost pe 3, Brabham, pe 2, dar ierarhia la vârf nu s-a mai schimbat.

1968. Graham Hill a închis sezonul cu 48 de puncte, cu 12 mai mult decât Jackie Stewart, după victoria din ultima rundă. Adversarul lui a venit doar pe 7.

1974. A fost un sezon identic cu cel al lui Verstappen și Hamilton. Emerson Fittipaldi și Clay Regazzoni au sosit la egalitate la cursa finală de la Watkins Glen din SUA. A fost un weekend dificil pentru Clay, care din cauza problemelor ivite la mașină a terminat doar pe 11. Brazilianul a început pe locul 8, dar a terminat pe 4, suficient pentru a-și trece în palmares al doilea titlu din istorie.

1976. Campionatul de F1 din 1976 rămâne în memoria tuturor pentru duelul aprins dintre pilotul Ferrari Niki Lauda și pilotul McLaren James Hunt, după cum a evidențiat Gazetta dello Sport. O rivalitate care a devenit un blockbuster (Rush) al regizorului Ron Howard în 2013. Britanicul a câștigat titlul cu un punct avans, dar austriacul, scăpat după un teribil accident la Nurburgring și revenit pe pistă la o lună distanță, este considerat și astăzi de mulți drept câștigătorul moral al acelui sezon.

1981. Vine primul titlu din carieră pentru Nelson Piquet. Brazilianul a încheiat pe locul 5 în ultima rundă de la Las Vegas, suficient având în vedere locul 11 al lui Carlos Reutemann. Un punct i-a separat pe cei doi piloți la final.

1982. Keke Rosberg a obținut titlul cu un avans de 5 puncte în fața lui John Watson. În cursa finală, locul 5 a fost suficient pentru finlandez. Adversarul lui a încheiat pe 2.

1983. Nelson Piquet reușește să-l învingă pe "Profesorul" Alain Prost, care a sosit la ultima etapă din Africa de Sud cu un avans de 2 puncte. Cu probleme la motor, francezul a abandonat. Piquet a fost pe 3 în acest Mare Premiu și a cucerit și al doilea trofeu al carierei.

1984. Niki Lauda a câștigat o bătălie pasionantă cu coechipierul său Alain Prost, pentru jumătate de punct. Francezul a obținut victoria în ultima etapă de la Estoril, dar austriacul s-a clasat pe locul 2, rezultatul de care avea nevoie pentru al treilea triumf din carieră.

1986. Francezul Alain Prost și-a trecut în cont al doilea titlu după ultima cursă, într-o bătălie cu Nigel Mansell și Nelson Piquet. Înaintea Marelui Premiu al Australiei de la Adelaide situația la vârf era diferită, Mansell era în față cu 70 puncte, Prost avea 64 și Piquet - 63. Britanicul a avut însă ghinion și a abandonat. Francezul a luat etapa și trofeul la finalul sezonului.

1988. Este anul în care Ayrton Senna a cucerit primul titlu. Brazilianul l-a învins cu un avans de 3 puncte pe Alain Prost. Francezul a obținut victoria în ultima cursă de la Adelaide, dar Senna a venit imediat după el și a terminat în fruntea clasamentului general.

1994. În anul morții lui Senna și Ratzenberger în Marele Premiu de la Imola, Michael Schumacher și Damon Hill au ajuns să concureze pentru campionat. Înaintea ultimei curse, germanul avea un punct avans 92 vs 91. Și a rămas așa, în condițiile în care ambii au abandonat. Schumi a avut probleme, a încetinit, iar în momentul în care Hill l-a ajuns și a vrut să-l depășească, cele două mașini s-au atins, iar piloții nu au mai putut continua cursa.

1996. Damon Hill și Jacques Villeneuve, ambii piloți Williams, ajung în ultima rundă de la Suzuka cu șanse la titlu. Primul se impune și obține coroana, în timp ce canadianul a fost silit să abandoneze.

1997. Michael Schumacher este descalificat și pierde toate punctele după ultima etapă, în urma unei manevre cu care a vrut să-l scoată inteționat din cursă pe Villeneuve Canadianul a terminat în cele din urmă etapa de la Jerez și a devenit campion mondial. Înainte ca punctele lui Schumi să-i fie retrase, Villeneuve avea 81 vs 78 puncte.

1998. O altă luptă la titlu cu Schumacher în prim-plan, dar cu Mika Hakkinen contracandidat. Germanul avea nevoie de victorie, iar finlandezul să nu termine pe 2. Din cauza unei explozii a cauciucului dreapta spate, Schumi abandoneză, astfel că titlul a ajuns în Finlanda.

1999. Schumacher a pierdut șapte curse din cauza fracturii de tibie și peroneu la piciorul drept, astfel că lupta pentru titlu s-a dus până în ultima etapă între Hakkinen și Eddie Irvine. Finladezul a avut un handicap de 4 puncte înaintea ultimei runde, dar s-a impus în Japonia și a obținut al doilea titlu mondial. Irvine a fost doar al 3-lea în etapă, după Schumacher, astfel că a pierdut coroana pentru 2 puncte.

2003. Schumi a câștigat al șaselea titlu al carierei în ultima rundă. Kaiserul a intrat cu un avans de 9 puncte în fața lui Kimi Raikkonen și trebuie doar să intre în puncte. Neamțul a plecat de pe locul 14 și a terminat pe 8 în Japonia. Kimi a fost al 8-lea în grila de start, dar a ajuns până pe 2. Germanul a fost salvat în cele din urmă de succesul coechipierului Rubens Barrichello.

2006. Schumacher a pierdut titlul în ultimele două runde, deși era în frunte, după ce a fost forțat să se retragă din cauza defecțiunii motorului Ferrari la Suzuka și a terminat pe 4 la Interlagos. Fernando Alonso l-a depășit cu o victorie și un loc 2, astfel că la final punctajul a fost 134-121

2007. Lewis Hamilton, în sezonul de debut, are titlul în mână, dar este devansat în ultima rundă de Kimi Raikkonen. Înaintea cursei din Brazilia, britanicul avea 4 puncte în fața lui Fernando Alonso și 7 puncte în față lui Raikkonen. Lewis a greșit la start și a terminat doar pe locul 7. Ajutat și de coechipierul Felipe Massa de la Ferrari (locul 2), Kimi a câștigat etapa, iar Alonso a venit pe 3. Clasamentul final a arătat incredibil: Raikkonen - 110, Hamilton – 109, Alonso – 109.

2008. Hamilton este la un pas să piardă titlul tot în ultima etapă și tot în Brazilia. A urcat însă pe locul 5 cu 2 tururi înainte de final și a cucerit titlul pentru un punct avans în fața lui Felipe Massa.

2010. Patru piloți ajung cu șanse la titlu la Abu Dhabi, Alonso, Webber, Vettel și Hamilton. Spaniolul a pierdut titlul momndial în fața lui Vettel în urma unei gafe de proporții la boxele echipei de la Maranello. Alonso a terminat doar pe locul 7. Vettel a câștigat cursa și a devenit în premieră campion mondial, cu un avans de 4 puncte.

2012. Vettel își trece în cont al treilea titlu după etapa finală de la Sao Paulo. Avea un avans de 13 puncte în fața lui Alonso. Germanul a început prost și s-a lovit cu cu Bruno Senna. Datorită ploii, Vettel a reușit să revină și să termine pe locul 6. Spaniolul a fost al doilea, după Jenson Button astfel că a pierdut titlul mondial pentru 3 puncte.

2014. Lewis Hamilton câștigă primul titu la Mercedes, după un duel fizic și mai ales psihic cu coechipierul Nico Rosberg. Înaintea ultmei runde de la Abu Dhabi, britanicul avea un plus de 17 puncte, dar la acest Mare Premiu s-au acordat puncte duble. Rosberg a ajuns în afara punctelor după ce s-a plâns de mai multe ori de o pierdere de putere a motorului.

2016. A fost ultima ediție în care lupta pentru titlul mondial s-a prelungit până în ultima etapă. Sezonul s-a închis tot la Abu Dhabi, iar bătălia a fost tot între Rosberg și Hamilton. Germanul a terminat pe locul 2, după Lewis, suficient pentru a câștiga titlul mondial, în urma unui alt sezon tensionat la Mercedes, unul al nervilor tari. După câteva zile distanță, Rosberg și-a anunțat și retragerea din carieră.

LG îți aduce mai aproape transmisiunile Eurosport din sporturile de iarnă.