ANALIZĂ EUROSPORT | Rentabilitatea noilor stadioane din România. Care este cel mai eficient raportat la costuri?

În ultimii ani, România și-a îmbunătățit capacitatea de a desfășura competiții sportive și nu numai, pentru că în diverse zone ale țării s-au construit noi arene dedicate, în primul rând, fotbalului, însă de urmărit sunt costurile realizării acestora și cât de “cu cap” s-au efectuat investițiile.

Capitala țării este principala țintă când vine vorba de dezvoltarea infrastructurii sportive. Odată cu înscrierea în cursa pentru organizarea EURO 2020, s-au demarat planurile de reconstrucție a 4 stadioane, cele din Ghencea, Giulești, Arcul de Triumf și Ștefan cel Mare. Doar în cazul celui din urmă nu s-au început lucrările, însă cert e că Dinamo va avea o nouă casă în anii următori.

Totodată, în București avem și cel mai mare stadion din România, Arena Națională, cu o capacitate de 55.635 de locuri, care a fost inaugurat în urmă cu 11 ani.

Deși stadioane sunt, capitala continuă să se bazeze pe o Sală Polivalentă rămasă în secolul trecut.

În același an cu inaugurarea Arenei Naționale, s-au construit și alte două locații moderne, una la Ploiești (Ilie Oană – 15.073 locuri) și una în Cluj-Napoca (Cluj Arena – 30.201 locuri), ambele găzduind în ultimii ani jocuri ale echipei naționale. Totodată, până în prezent, au mai “răsărit” arene moderne și la Craiova (Ion Oblemenco – 30.944 locuri), Târgu Jiu (Tudor Vladimirescu – 12.518 locuri), Arad (Francisc von Neuman – 12.584 locuri) și Sfântu-Gheorghe (Sepsi Arena – 8.400 locuri).

Toate cele menționate sunt clasificate în cea mai importantă categorie de clasificare a UEFA, Categoria 4 (Elite), astfel că se pot desfășura pe acestea jocuri din cele mai importante competiții internaționale, gestionate de forul continental.

Pe lângă proiectele care mai sunt în diverse faze incipiente, în mai multe orașe din țară, avem și două stadioane pe care le vom vedea inaugurate în viitorul apropiat, fiind în faza construcțiilor, în Sibiu, Târgoviște, dar și în Miercurea-Ciuc, unde se realizează lucrări de reconstrucție și modernizare, guvernul maghiar pompând sume importante de bani.

Din acest punct de vedere, în vârful clasamentului este noua arenă din Arad, cu un cost total de 14 milioane de euro și o capacitate de 12.584 spectatori (1113 euro/loc), construcția fiind finanțată integral din fonduri locale, însă durata execuției a fost una mare, de aproximativ 5 ani. Următoarele în top sunt:

Firește, moneda europeană a avut valori diferite raportate la moneda noastră națională pe parcursul acestor ani, însă chiar și așa, surpriza acestui top este arena destinată, în primul rând, pentru Rugby, care, deși are un cost ridicat, are o capacitate destul de mică.

Luând în calcul aceste 10 stadioane finalizate, observăm că prețul mediu pentru o arenă modernă, la standarde ridicate, este de aproximativ 2519 euro/scaun, însă, bineînțeles, costurile pot varia în funcție de dotări. Capitala rămâne cea mai costisitoare, cu o medie de 3641 euro/loc, raportându-ne la cele 4 arene pe care deja se desfășoară activități sportive, în timp ce în provincie costurile par a fi mai mici, de 1771 euro/scaun, în medie.

Nicăieri, pentru că nord-estul țării este codaș și la acest capitol, ca la mai toate ce țin de infrastructură, având cel mai “nou” stadion construit în anii ’80, cel din Galați, iar cel mai recent modernizat fiind cel din Botoșani, o arenă cu doar 7800 de locuri, care a fost îmbunătățită când echipa locală a promovat în prima ligă, în 2008, iar în 2014 i-a fost montată instalația de nocturnă.

Planuri pentru modernizări sau reconstrucții s-au tot făcut și încă se fac, fie că vorbim despre Suceava, Botoșani, Piatra-Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Focșani sau Galați, însă va mai dura o perioadă bună de timp până când Moldova va putea concura cu celelalte zone ale țării la acest capitol, în ciuda faptului că publicul este unul iubitor de sport și mai ales de fotbal.