#DORdeSPORT Martinelli, puștiul brazilian care face pe șmecherul în fața peluzei

“Sunt foarte fericit să port tricoul acesta. Îi mulțumesc lui Dumnezeu și familiei și am de gând să profit de această oportunitate și să mă bucur alături de suporteri.” – Gabriel Teodoro Martinelli Silva

Era minutul 63 din meciul Arsenal - Chelsea când Willian a bătut un corner, iar Mustafi a respins mingea puțin după linia de 16 metri. Martinelli o urmărește, o preia, apoi începe o cursă spre poarta adversă. Kanté se precipită, alunecă, încearcă în disperare să facă orice ca să-l oprească pe Gabi. O să-i zic Gabi, că bănuiesc că nu se supără. Gabi pare că zboară deasupra ierbii, iar Emerson că nu mai are suflu să-l ajungă. Brazilianul nu clipește, nu are niciun moment de slăbiciune, iar gazonul sfârâie sub tălpile lui. Arrizabalaga, cel mai scump portar din lume, așteaptă resemnat finalul cursei, când el rămâne în genunchi, iar mingea rămâne în poartă. Doamne, ce fugă a mai tras, săraca. Gabi își oprește alergarea și merge agale spre peluza tunarilor. Se oprește, își încrucișează mâinile și le așază la subraț, într-un gest șmecheresc care sugera “Sunt bun, sunt foarte bun”. Un gest arogant, ai zice. Puștiul de 18 ani care face pe șmecherul. Dar în spatele gestului stă Gabi care crede că e bun datorită lui Dumnezeu, familiei și colegilor. Gestul e doar spectacol pe scenă. Hai să vedem împreună ce se întâmplă în spatele cortinei.

Gabriel Martinelli s-a născut în Brazilia în Guarulhos, un cartier sărăcăcios din Sao Paolo. Dar ce înseamnă sărăcia pentru un copil care nu vede în fața ochilor decât fotbal? Înseamnă un impuls extra care să-l determine să nu se oprească din alergat decât de-abia în fața peluzei suporterilor săi. Ai lui l-au sprijinit mereu și de aceea Gabi le mulțumește ori de câte ori are ocazia. Tatăl lui are origini italiane, iar mama lui are origini în samba și plajele pline de farmec ale Braziliei. Mix-ul de pasiuni de la părinți a trezit în Gabi una singură, unică și nestăpânită: iubirea pentru minge.

Gabi zice că nu prea a jucat fotbal pe stradă, așa cum auzim în atâtea povești despre copii brazilieni ajunși super fotbaliști. Timp de 4 ani a jucat futsal și fotbal pentru Corinthians, iar visul lui era să fie ca “Fenomenul”, Ronaldo, idolul lui. La Corinthians a învățat că trebuie să fie învingător, să aibă personalitate, să stea cu capul sus și să nu se ascundă de minge. Jucând în sală, a deprins viteza de reacție și a învățat să se descurce cu mingea lipită de picior în spații înguste. După ce a înscris peste 200 de goluri pentru juniorii lui Corinthians, în sală și apoi pe gazon, Gabi a fost nevoit să părăsească echipa din motive personale. Tatăl lui a primit o ofertă de job în orașul Itu, astfel că Gabi și-a urmat familia, oamenii care l-au susținut mereu. Începea un nou capitol în viața micului brazilian: Ituano și momentul în care avea să doboare recordul de cel mai tânăr debutant din istoria clubului, la 16 ani și 9 luni.

La 17 ani, Martinelli a fost cel mai bun marcator al echipei în Copa Paulista, campionatul statului Sao Paolo. Cu 6 goluri înscrise, Gabi își ducea echipa în sferturile de finală, acolo unde giganții de la Sao Paolo aveau să o învingă. Pentru Gabi, cele 2 goluri marcate atunci împotriva echipei Bragantino sunt cele mai prețioase. Tot atunci a ieșit și pe locul 2 în topul marcatorilor din turneu și a avut un loc asigurat în Team of the Season. Tot atunci a fost numit Debutantului Anului. Și poate tot atunci a fost momentul când puștiul a realizat că joaca asta cu mingea îl poate duce mai departe de cartierul copilăriei și mai aproape de idolii lui din fotbalul mare. Cei 4 ani petrecuți la Ituano la nivel de juniori și seniori s-au încheiat cu 64 de goluri în 92 de meciuri.

La fel de prețioase ca golurile marcate sunt și pozele cu Neymar și Pogba, pe care Gabi le-a păstrat ca suvenire. Una din cantonamentul de pregătire a naționalei Braziliei înainte de Copa America 2019 și cealaltă în una dintre cele 4 perioade de probă la Manchester United, timp în care s-a antrenat alături de un alt tânăr de viitor din Premier League, Mason Greenwood. Talentul lui a atras priviri și de pe Camp Nou, dar Martinelli nu a fost oprit acolo după 2 săptămâni de probă.

Gabi alerga dintr-o parte în alta a lumii ca să-și găsească locul. Și era aproape, foarte aproape să reușească. La doar 17 ani, făcea vâlvă printre echipele cele mai bune din Europa, dar doar una avea să-i îndeplinească toate dorințele: Arsenal, echipa care avea nevoie de jucători ca să o scoată din întuneric. Și cu doar 6 milioane de lire, tunarii au adus un jucător de care se leagă acum toate speranțele suporterilor. Cine s-ar fi gândit? Un jucător care venea din liga a patra a campionatului brazilian, care încă nu a prins niciun minut în tricoul naționalei mari din Brazilia, avea să fie cel mai bun transfer al verii pentru Arsenal. Și știm cu toții ce vară ocupată a avut Arsenal: Nicolas Pépé de la Lille venit pe o sumă astronomică, Kieran Tierney de la Celtic, David Luiz pentru întărirea și maturizarea apărării și Dani Ceballos, împrumutat de la Real Madrid. Departe de atenția presei și de reflectoare, ateriza în Londra și Gabi, fără să știe limba engleză bine, fără să fie obișnuit cu ploaia sau cu atât de multe vedete în jurul lui. Știa doar că nu se va opri niciodată din alergat. Poate doar în fața peluzei tunarilor, din când în când.

“Am vorbit cu el și i-am spus să fie calm, pentru că va apărea oportunitatea pentru el, dacă va continua să se antreneze și să fie motivat”, spunea Unai Emery după victoria cu 4-0 în fața lui Standard Liege din Europa League, în care Gabi marcase de 2 ori în 16 minute.

Odată ajuns în Londra, a fost ajutat la fiecare pas de David Luiz și Emi Martinez. Cei doi i-au cunoscut familia și i-au ajutat să își găsească un loc unde să locuiască. Gabi pare fratele lor mai mic, un copil cu zâmbet și cu “Mulțumesc” mereu pe buze. Dar odată intrat în teren, timiditatea rămâne la vestiare.

3 goluri în Europa League, 3 în Premier League și 4 în Cupa Ligii sunt cifrele lui Gabi până acum. După meciul din Cupa Ligii cu Liverpool, pierdut de Arsenal la penalty-uri și în care Gabi a înscris de 2 ori plus un gol din penalty, brazilianul a ajuns adolescentul cu cele mai multe goluri din primele 5 ligi ale Europei. De altfel, tot atunci a devenit primul jucător care a marcat în primele 4 meciuri ca titular de la Ian Wright până în prezent.

“Talentul secolului” l-a numit Jurgen Klopp după acel meci. Poate sunt cuvinte prea mari pentru moment, dar îmbucurător este faptul că Gabi pare la fel ca în prima zi când a aterizat în Londra. Probabil și-a luat o mașină scumpă, probabil are o casă cum nu a visat vreodată să aibă în Sao Paolo, dar pe teren a rămas la fel. Cei din familia Arsenal zic despre el că este modest, cu picioarele pe pământ, că are foame de goluri, că are curaj, personalitate și muncește enorm.

Pauza forțată pe care o ia fotbalul acum l-a găsit pe Gabi doborând încă un record. El e primul adolescent care reușește cel puțin 10 goluri într-un singur sezon de la Nicolas Anelka încoace, adică din 1998-1999.

“Când am plecat cu echipa în cantonamentul de pregătire în America, trăiam un vis. Să fiu sincer, încă îl trăiesc.” Omul din spatele cuvintelor e fix omul care a ținut-o pe Arsenal pe linia de plutire, imediat ce echipa a rămas fără Aubameyang, suspendat pentru 3 meciuri. Și deși fanii se așteptau ca Lacazette sau Pépé să preia frâiele din atac, a fost Martinelli cel care a arătat maturitate și dorință. Când Arsenal a avut nevoie de un om pe care să bazeze, puștiul Gabi i-a invitat pe toți în visul lui.

Gabi pare că și-a găsit locul, venit dintr-o țară care iubește atât de mult fotbalul într-un campionat în care fotbaliștii îl joacă cu pasiune. Gabi e rapid, exact, orgolios, mereu cu pieptul în față. Încă din copilărie a învățat să nu se ascundă de minge.

Ajuns la Arsenal, a privit cu timiditate către jucătorii care peste câteva luni aveau să-l laude. “Gabi va ajunge un superstar. Și nu neapărat datorită golurilor, ci datorită atitudinii, energiei și personalității”, spunea Aubameyang despre el. “Mi-a scris pe Instagram”, povestea Ian Wright într-un interviu, semn că Gabi nu numai că simte că și-a găsit locul, dar vrea să afle despre istoria clubului și să învețe de la cei mai buni. Și cine poate să te învețe mai multe despre goluri și fotbal pătimaș decât Wrighty.

“Nu mi-a venit să cred că antrenorul a arătat spre mine”, spunea Gabi despre prima oară când a intrat pe teren într-un meci oficial pentru tunari. "Când am realizat că e vorba despre mine, pulsul mi-a crescut, dar atunci când am pășit pe gazon, am fost calm."

Gabi e calm. Și vorbește des despre Dumnezeu și despre părinți, ca orice brazilian pentru care inima bate mai cu zvâc când vine vorba de religie, fotbal și familie. Gabi e bun când manevrează mingea și cu dreptul, și cu stângul. E rapid. E convins că să marcheze nu e de-ajuns. E muncitor. E atât de tânăr, dar totuși matur. Iar dacă alege să rămână la Arsenal, e jucătorul din generația tânără care poate avea cândva statuie lângă Emirates.

E băiatul timid căruia pașii pe gazon îi dau curaj și care și-a dus mâinile la subraț, oprindu-se doar pentru un moment în fața peluzei tunarilor. Probabil, dacă alege să rămână pe Emirates, așa va arăta statuia lui.