Italia este noua campioană a Europei! Squadra Azzurra a trecut la penalty-uri de Anglia, pe Wembley

Anglia a început fulminant marea finală de pe Wembley, iar Luke Shaw a deschis scorul încă din minutul 2 cu un șut imparabil din apropierea porții, după o centrare ideală a lui Trippier, care a venit la capătul unui contra-atac perfect purtat de jucătorii lui Southgate.

Acesta a fost primul gol marcat de fundașul lui United pentru naționala Albionului. De asemenea, reușita lui Shaw a fost cea mai rapidă din istoria finalelor Campionatului European.

Deși condusă, Italia nu s-a aruncat în atac, iar meciul a fost lipsit de spectaculozitate, fiind mai mult o bătălie tactică pentru preluarea controlului.

Prima ocazie importantă a italienilor a venit abia în minutul 35, când Chiesa a pătruns în centru și a șutat periculos din afara careului, dar șutu său a trecut puțin pe lângă poartă. În prelungirile primei reprize, Ciro Immobile s-a aflat și el într-o poziție favorabilă, dar șutul său a fost blocat de Stones, astfel că la pauză s-a intrat cu avantajul minim al englezilor.

Repriza secundă a început cu o fază controversată. Sterling a căzut în careu între Chiellini și Bonucci, iar englezii au cerut penalty, dar Bjorn Kuipers a lăsat jocul să continue.

Italia a fost în continuare modestă pe faza ofensivă, iar Mancini a decis să efectueze primele modificări. În minutul 54 Cristante și Berardi i-au înlocuit pe Barella și Immobile, astfel că Squadra Azzurra a rămas fără un atacant clasic în teren. Mutarea selecționerului italian s-a dovedit extrem de inspirată pentru că jocul s-a schimbat radical din acel moment. Insigne a avut șansa egalării în minutul 58, dar șutul său din apropierea careului a fost respins în corner de Pickford.

În minutul 62, Pickford a avut o nouă intervenție excelentă, la un șut al lui Chiesa pe care scria 1-1. Apărarea englezilor a cedat în cele din urmă în minutul 67, când Bonucci s-a aflat la locul potrivit la capătul unei faze în care Veratti a trimis cu capul în bară, după o schemă perfect aplicată de italieni la un corner. Fundașul lui Juventus a devenit astfel cel mai în vârstă jucător care marchează în finala unui Campionat European.

Fiind echipa care vine din urmă, Italia a fost echipa mai periculoasă în continuare, iar Berardi a fost aproape de a-i aduce pe "azzurri" în avantaj în minutul 73, dar atacantul lui Sassuolo a trimis peste poartă din situație de unu la unu cu Pickford.

Mancini a primit o lovitură cruntă în minutul 85, când a fost nevoit să-l înlocuiască pe Federico Chiesa, care nu a mai putut continua din cauza unei accidentări la gleznă suferite în urma unui duel cu Walker.

Finalul de meci a fost foarte încrâncenat, dar nu au mai existat șanse reale la niciuna dintre cele două porți, astfel că s-a intrat în prelungiri.

În reprizele suplimentare, ambele echipe au încercat să-și apropie victoria, dar odată cu trecerea timpului riscurile au fost minime și totul s-a decis la penalty-uri.

Berardi și Kane au deschis loteria loviturilor de la 11 metri cu execuții perfecte, dar apoi Berardi a ratat pentru italieni, iar Maguire a trasnformat cu siguranță și i-a adus pe englezi în avantaj. Bonucci a marcat apoi pentru Italia, iar Rashford a trimis în bară, astfel că după 3 executanți de fiecare parte situația era perfect egală.

Bernardeschi a marcat apoi, iar apoi au urmat momente dramatice. Sancho a ratat și Jorginho putea să aducă titlul Italiei, dar execuția sa a fost respinsă în bară de Pickford. Bukayo Saka putea prelungi partida, dar Donnnarumma a fost încă o dată imperial și a adus titlul Italiei.

Interesant este că toți cei 3 jucători care au ratat din tabăra Angliei au fost trimiși de Southgate pe final, tocmai pentru a se număra printre executanți. Ca atare, diferența s-a făcut și la inspirația celor doi antrenori. Dacă schimbările lui Mancini s-au văzut imediat în joc și Italia a reușit să egaleze și să trimită meciul în prelungiri, modificările lui Southgate din finalul partidei au fost total lipsite de inspirație.

Așadar, Italia și-a adjudecat al 2-lea titlul european din istorie, după cel cucerit în 1968, pe teren propriu.