Articol scris de Sebi Răducu
Olanda a fost mereu un tărâm al descoperirilor, al invențiilor, al artei în care spiritul nou și curios a progresat, lucru confirmat de-a lungul timpului și de fotbal, care a adus conceptul de fotbal total prin jocul echipelor naționale ale Olandei și Ajax-ului din anii 70; acest concept este la baza multor filosofii de fotbal în cluburile vestice care preferă fotbalul spectaculos și ritmat precum FC Barcelona – datorită lui Johan Cruyff.
În Olanda sunt trei cluburi care își împart sfera de influență și impactul avut asupra întregului fenomen prin performanțele avute, jucătorii și antrenorii pe care i-au promovat – Ajax Amsterdam, PSV Eindhoven și Feyenoord Rotterdam.
Fotbal
Moment istoric: Legendarul Guus Hiddink a anunțat că se retrage din activitate
10/09/2021 LA 08:23
Clubul Feyenoord a fost fondat în prima sa formă în iulie 1908, când a fost format sub numele de Wilhelmina. Acesta și-a schimbat numele un an mai târziu în Hillesluise FC și a intrat în federația regională de fotbal a Rotterdam-ului; din cauza faptului că o altă echipă avea aceeași abreviere - HFC, clubul și-a schimbat a treia oară denumire în RVV Celeritas.
În 1912 și-a stabilit numele cu care avea să se afirme în fotbalul olandez și internațional, iar în 1917 a promovat în prima ligă batavă. Totuși au avut de așteptat aproape șapte ani până să câștige primul titlul de campioană din istorie.
PSV a fost format pentru prima dată în 1910 de către angajații companiei Philips, celebra corporație producătoare de aparate electronice. Aceasta purta numele Philips Eiftal și juca pe locul actualului stadion; prima încercare a eșuat după trei ani, deoarece greutățile financiare și grevele dese ale muncitorilor au făcut să se desființeze.
Clubul a fost refondat sub numele de Philips Sport Vereniging la 30 august 1913; aceasta coincidea cu centenarul victoriei forțelor aliate împotriva Franței în Războaiele Napoleonice; totuși, în documente, cei din Eindhoven au mai trebui să aștepte alți trei ani ca să-și schimbe oficial numele echipei de fotbal din Philips Eiftal în PSV.
https://i.eurosport.com/2016/05/10/1851936.jpg
La nivel de trofee și performanțe, Feyenoord și PSV se află într-o categorie selectă făcând parte din Marea Treime a fotbalului olandez, din care mai face parte – evident – Ajax Amsterdam. În totalitate, Feyenoord a câștigat 32 de trofee pe plan intern (15 campionate, 13 cupe, 4 supercupe) și patru pe plan internațional (Cupa Campionilor Europeni, 2 Cupe UEFA și 1 Cupă Intercontinentală).
De asemenea, la fel ca și PSV și Ajax, se pot lăuda cu cea mai lungă perioadă fără întrerupere în prima divizie a țării lor – 98 de ani (fiind în prima ligă din 1921), mai mult decât PSV (ajunsă în 1926), și apropiată de Ajax (promovată în 1917). Cea mai de succes perioadă a fost între anii 60 și 70, când clubul a câștigat șase titluri – două trofee europene – și Cupa Intercontinentală.
https://i.eurosport.com/2019/12/14/2736121.jpg
Feyenoord este de altfel primul club olandez care a izbutit să ridice trofeul CCE și Cupa Interncontinentală din postura de câștigătoare în 1970, exact anul primei finale de Campionat Mondial cu Olanda protagonistă. În secolul XXI, se pot lăuda cu o Cupă UEFA câștigată pe teren propriu în 2002 și un campionat venit după o pauză de 18 ani – 2017.
PSV Eindhoven a câștigat pe plan intern mai mult decât Feyenoord – 46 trofee (24 campionate, 9 cupe și 11 supercupe) și două pe plan internațional – mai puțin decât Feyenoord (Cupa Campionilor Europeni și Cupa UEFA).
Clubul e recunoscut pentru creșterea și lansarea de jucători importanți pentru fotbalul mondial, majoritatea reușind să se afirme timpuriu la clubul batav și apoi confirmându-șl statutul în afara Olandei – Gullit, Cocu, Koeman, Ronaldo, Robben, van Nisterlòoy, etc.
Cele mai importante perioade din istoria clubului au avut ca apogeu performanțele europene: anii 70 (3 campionate, 2 cupe și Cupa UEFA din 1978) și anii 80 (4 campionae, 3 cupe și CCE – inclusiv tripla cupă-campionat-CCE din 1988).

Istoric și meciuri

Primul meci oficial dintre cele două cluburi olandeze a avut loc în luna mai a anului 1929, în cadrul play-off-ului pentru campionatul olandez al ediției 1928-1929. În acel sezon, Feyenoord și PSV au câștigat seriile regionale și s-au calificat în grupa finală, unde în final au izbăvit cei din Eindhoven – câștigând primul titlu Primul meci s-a terminat cu o victoria lui PSV, 4-0, pe teren propriu, iar meciul retur a fost câștigat de Feyenoord, cu 3-0, foarte aproape să egaleze scorul primului meci. În acea grupă, PSV au terminat pe locul 1 și Feyenoord pe 3, la o distanță de 5 puncte una de cealaltă.
Meciul cu cele mai multe goluri din istorie a avut loc în luna iulie a anului 1933, când Feyenoord a câștigat cu un zdrobitor de 8-3 în fața lui PSV pe terenul celor de la Eindhoven, înregistrându-se un record de 11 goluri marcate într-un derbi. În acel sezon s-a repetat scenariul din 1929, când ambele și-au câștigat grupa, dar de data asta Feyenoord s-a revanșat într-o manieră impunătoare, terminând grupa finală pe locul 2 la patrun puncte deasupra lui PSV – locul 4.
https://i.eurosport.com/2010/08/15/633776.jpg
Fanii fotbalului au în memoria recentă un scor aproape utopic într-un derbi de asemenea calibru – istorie, fani, buget, etc. E vorba, desigur, de acel 11-0 reușit de PSV pe teren propriu în fața lui Feyenoord în octombrie 2010. Ghinioniștii partidei au fost doi oameni – jucătorul eliminat de la oaspeți – Leerdam în min. 34 și antrenorul Mario Been.
La pauză scorul era 2-0, dar ce a urmat a fost un dezastru pentru fani și club, golurile fiind marcate de Jonathan – triplă, Lens și Dzsudzsak – dublă, Toivonen, Engelaar și Martins Indi. Nouă dintre goluri au venit după eliminarea jucătorului de la oaspeți. De altfel, Jonathan este ultimul jucător care a reușit o triplă într-un astfel de derbi.
Cele două cluburi s-au confruntat în competițiile oficiale de 164 ori (65 victorii Feyenoord – 41 egaluri – 58 victorii PSV – golaveraj 245 Feyenoord – 259 PSV). Duelurile au atins trei competiții diferite în funcție de conjunctura fiecărui club – Eredivisie (144), Cupă (15), Supercupă (3) și Cupa UEFA (2).
Interesant e că duelul direct din Cupa UEFA a avut loc în sezonul 2001-2002, când Feyenoord a luat trofeul la final, dar s-a calificat după două remize 1-1 cu PSV și o serie de lovituri de departajare câștigată cu 5-4. De menționat că în meciul retur de la Rotterdam, 1-1, van Bommel – actualul antrenor al lui PSV – a marcat singurul gol al echipei.
Cea mai lungă perioadă de invincibilitatepentru Feyenoord în meciurile directe cu PSV a avut loc între 1930 și 1952 – când a adunat 9 meciuri fără înfrângere în toate competițiile – 7 victorii și 2 egaluri (golaveraj 32-9). În acea perioadă au reușit să obțină victorii la scoruri halucinante, precum un 8-3 în deplasare și 6-0 sau 6-1 pe teren propriu.
Cea mai lungă perioadă de invincibilitate pentru PSV în meciurile directe cu Feyenoord a avut loc în doua situații: prima dată între octombrie 1995 și septembrie – 1998, când a adunat 7 meciuri consecutive fără înfrângere în toate competițiile – 3 victorii și 4 egaluri (golaveraj 18-7); a doua oară între aprilie 2006 și martie 2009, când a adunat tot 7 meciuri consecutive fără înfrângere în toate competițiile – 5 victorii și 2 egaluri (golaveraj 12-3).

Antrenori comuni și rivali

Antrenorul cu cele mai multe prezențe în derbiul olandez este Guus Hiddink – 15 derbiuri toate pe banca tehnică a lui PSV în cele două mandate (1987-1990, 2002-2006). În cele 15 meciuri, a reușit 5 victorii, 5 egaluri și 5 înfrângeri (golaveraj 22-25). De asemenea, în aproape nouă ani cumulați la PSV, Hiddink a câștigat 6 campionate, 3 cupe și 1 Cupă a Campionilor Europeni).
Cele două cluburi olandeze au avut de-a lungul istoriei numai puțin șase antrenori care s-au aflat pe banca tehnică de partea uneia și a alteia dintre echipe, culminând cu actualul antrenor al lui Feyenoord – Dick Advocaat.
https://i.eurosport.com/2013/05/10/1006551.jpg
Până atunci, trebuie să reamintim primul antrenor român care a antrenat în prima ligă olandeză. Se întâmpla în sezonul 1963-1964 și este vorba de bucovineanul Norberto Höfling – care a venit la Feyenoord Rotterdam după șase ani petrecuți la Brugge.
Antrenorul născut la Cernăuți a stat doar un singur sezon pe banca portuarilor, fiind protagonist a două derbiuri cu PSV: în meciul de pe teren propriu, Feyenoord a învins 4-2 , iar în retur la Eindhoven echipa a pierdut cu 0-1. În total, o victorie și o înfrângere, golaveraj 4-3. La finalul sezonului, echipa a terminat pe locul 4 și în Cupa Olandei a ajuns până în sferturi, fiind înlocuit cu austriacul Wilhelm Kment.
Primul a fost un englez pe numele său Jack Hall, care la 39 de ani a preluat echipa luI Feyenoord și a antrenat-o între 1926 și 1929,timp în care a câștigat două campionate, revenind după zece ani și repetând aceeași performanță în sez. 1939-1940. În perioada de zece ani dintre cele două experiențe la Rotterdam a apucat să fie și la PSV șase sezoane între 1929 și 1935, câștigat și acolo un campionat.
Următorul a fost tot un englez, Harry Topping, cu o carieră limitată și mediocră ca și fotbalist la Manchester City sau Bristol Rovers. El a venit în Olanda la sfatul compatriotului său – Jack Reynolds care antrena Ajax-ul la sfârșitul anilor 40 și a preluat pe RFC Rotterdam.
Un an mai târziu în 1950 a ajuns pe banca lui Feyenoord, din același oraș cu fosta sa echipă; în acel sezon a aratat calificarea în play-off terminând pe locul 11 în grupa regională. În 1951 a preluat pe PSV și a terminat pe locul 3 în grupa preliminară, eșuând din nou să se califice cu o echipă olandeză în play-off-ul pentru campionat.
Primul olandez care s-a ocupat de Feyenoord și PSV a fost Thijs Libregts. Nativ al Rotterdam-ului, acesta și-a petrecut întreaga cariera de jucător în același oraș pendulând între cele două echipe importante la momentul respectiv din oraș – Excelsior (1958-1962, 1968-1972) și Feyenoord (1962-1968).
Trei ani după ce s-a retras a preluat banca tehnică a echipei la care și-a petrecut mare parte a carierei – reușind s-o retrogradeze și apoi s-o promovze din nou pe perioada a cinci ani în care s-a călit ca și antrenor tânăr la început de carieră (34 de ani avea în 1975). În 1980 a ajuns la PSV, unde a stat trei sezoane consecutive, neavând o performanță ieșită din comun, dar a rămas de fiecare dată în sfera cupelor europene.
În primul sezon (1980-1981), a terminat pe locul 5 la un punct în spatele lui Feyenoord și a prins la final un loc de Cupa UEFA; în Europa a fost eliminată în optimi de Hamburg și în Cupa Olandei în semifinale de Ajax. În al doilea sezon (1981-1982), a reușit să devină vicecampion cu echipa din Eindhoven, terminând la cinci puncte distanță de liderul Ajax și 4 de următoare clasată – AZ Alkmaar; în Europa a fost eliminat în turul doi de Rapid Viena și în Cupa Olandei de AZ Alkmaar în optimi.
În ultimul sezon (1982-1983), PSV a terminat pe locul 3, cu 3 puncte mai puțin decât a doua clasată Feyenoord; în Europa a fost eliminat în primul tur de scoțienii de la Dundee United și în Cupa Olandei de Ajax în semifinale. Singura mulțumire personală a fost că a putut să o califice pe PSV în cupele europene pentru încă un sezon.
Sezonul următor (1983-1984) a ajuns la Feyenoord – cu care a reușit prima și singură dublă cupă-campionat din cariera sa de antrenor. Pentru clubul din Rotterdam a fost al treilea event și primul după o pauză de 15 ani. În clasament, au terminat pe primul loc la o distanță de 5 puncte față de locul 2 – PSV și au câștigat Cupa Olandei într-o finală cu Fortuna Sittard, 1-0, jucată la Rotterdam.
Totuși, un episod nefericit l-a avut protagonist pe Libregts, care l-a numit pe Gullit –blackie- și i-a reproșat că e prea leneș în joc, deși s-a apărat că nu a fost nicio insultă intenționată sau rasistă. A continuat să antreneze și în sezonul următor până în noiembrie 1984, când a plecat la Aris Salonic; în Europa a fost eliminată din primul tur al CCE chiar de Panathinaikos viitoarea adversară din campionat grec, și echipa urma să termine campionatul condusă de secundul Alfie pe locul 3.
Ronald Koeman se poate lăuda ca fiind printre puținele exemple de personalități sportive, care atât ca jucător, cât și ca antrenor a avut un nivel similar și ridicat de rezultate; de asemenea, el printre puținii care a trecut la PSV și Feyenoord ca jucător și ca antrenor. El este cunoscut de majoritatea microbiștilor ca aripa dreapta a Barcelonei care putea decide soarta unui meci de unul singur, datorită tehnicii și a forței șutului său de la distanță. De altfel, e printre cei mai cunoscuți fundași golgheteri.
Într-o carieră bogată de 17 ani, 11 i-a petrecut în Olanda sa natala, la a cărei națională a evoluat de peste 70 de ori și recent a ajuns selecționer. Între 1980 și 1983 a jucat pentru Groningen, trei sezoane la Ajax, ca apoi din 1986 până în 1989 să prindă generația fantastică a lui Hiddink de la PSV.
Cu echipa din Eindhoven a fost de 3 ori campion al Olandei, de 2 ori câștigător al Cupei și 1 dată campion al Europei în 1988 – lucru repetat în același an cu echipa naționala a Olandei. În acea perioadă a fost desemnat Fotbalistul Anului în Olanda – doi ani la rând – 1987 și 1988.
Următoarea experiență ca și jucător a venit la FC Barcelona unde a devenit și mai bun marcator dintre fundași cu 90 de goluri în toate competițiile, reușind să rămână până astăzi cel mai bun executant de lovituri libere și de penaltiuri după Messi la nivel de eficiență pe tabela de marcaj. A contat mult că a fost adus și antrenat în marea majoritate a timpului de un alt olandez de legendă – Johan Cruyff – fiind unul din componenții echipei ce a câștigat prima CCE în 1992.
Koeman și-a încheiat cariera de jucător la Feyenoord, unde a evoluat între 1995 și 1997. El a purtat banderola de căpitan și și-a condus echipa spre două locuri pe podium – locul 2 și locul 3, devenind printre puținii jucători care au fost legitimați la toate cele trei mari cluburi olandeze – PSV, Ajax și Feyenoord.
La finalul carierei, el a adunat 193 de goluri în 533 de meciuri (depășindu-l pe Daniel Passarella cu 182 de goluri în 556 de meciuri), rămânând cel mai ofensiv fundaș din punct de vedere statistic. Antrenoratul l-a început la naționala Olandei ca secund al lui Louis van Gaal cu care a continuat în aceeași capacitate la FC Barcelona.
După o primă experiență la Vitesse, au urmat patru ani între 2001 și 2004 la Ajax, cu care a făcut dubla cupa-campionat-supercupă în 2002 alături de jucători ca Lobonț sau Chivu, continuată la Benfica unde a reușit să elimine pe Manchester United in grupele Ligii Campionilor, ca după 17 ani să se întoarcă la PSV în calitate de antrenor, înlocuindu-l chiar pe mentorul său din perioada anilor 80 – Guus Hiddink.
Povestea lui primului sezon este una epică pentru că a reușit să câștige campionatul în ultima etapă la o diferență milimetrică de Ajax; golaverajul – cu un gol în plus – au reușit să câștige titlul deși aveau același număr de puncte. În Europa, au ajuns până în sferturile Ligii Campionilor, începând sezonul european cu Liverpool în grupe în septembrie și terminându-l tot cu Liverpool în sferturi în aprilie.
După două experiențe scurte la Valencia și Alkmaar, a urmat cea mai lungă experiență la un club după perioada Ajax – revenirea la Feyenoord în postura de antrenor. În momentul numirii, olandezul a devenit primul și singurul personaj din fotbal care a fost legitimat ca jucător la toate cele trei – PSV, Ajax și Feyenoord, ca apoi să le devină antrenor .
În primul sezon (2011-2012), a terminat pe locul 2, la șase puncte distanță de Ajax, în fața căreia a rămas neînvins, cu 1-1 în deplasare și 4-2 acasă. În sezonul următor (2012-2013), a ratat locul 2 – deși a terminat la egalitate de puncte cu PSV – dar cu un golaveraj inferior. Pe plan intern, a fost eliminată de aceeași PSV din sferturile Cupei și în cupele europene a fost eliminată pe rând din play-off-urile Ligii Campionilor și Europa League; în ambele situații – Feyenoord a fost eliminată din Europa din cauza golului marcat în deplasare de adversari – Dinamo Kiev și Sparta Praga).
Ultimul sezon (2013-2014) a adus un din nou o poziție de vicecampioni, la patru puncte distanță de Ajax. În acel sezon, Feyenoord și-a luat revanșa față de PSV care a încurcat-o în sezonul anterior – a învins-o în ambele meciuri din campionat cu 3-1 și 2-0; a repetat din păcate același parcurs în Cupă, unde a fost eliminată de campioana Ajax. Și la fel ca în sezonul de dinainte, Koeman a fost eliminat cu Feyenoord tot de o echipă est-europeană – Kuban Krasnodar, tot prin avantajul golului în deplasare.
După experiența Feyenoord, Koeman a așteptat patru ani să se întoarcă în Olanda, ca să preia postura de selecționer naționala batavă de la Dick Advocaat – actualul antrenor al lui Feyenoord. Dar între timp a reușit să aducă o clasare unică pentru Southampton în 2016 – locul 6 și locul 7 cu Everton în 2017.
Fred Rutten este un nume care este cunoscut mult fanilor lui Twente, fiind între 1979 și 1992 prezent în peste 300 de meciuri oficiale ale lor. A petrecut încă nouă ani la clubul din Enschede, șase ca secund, interimar și director tehnic între 1992 și 1999, ca apoi să devină principal pentru trei sezoane.
În 2002 a fost reperat de Guus Hiddink care l-a ținut în staff-ul său ca și secund de la PSV Eindhoven până în 2006. Atunci, odată cu plecarea lui Hiddink și Rutten a ales calea carierei ca principal înapoi de unde a venit la Twente, între 2006 și 2008, cu care a terminat pe locul 4 la finalul fiecărui sezon și a primit premiul Rinus Michels în 2008 – cel mai bun antrenor al anului în Olanda. În vara lui 2008 a ajuns în Germania, unde a antrenat pe Schalke până în martie 2009.
În 2009, s-a întors la PSV în postura de antrenor principal și a început o perioadă de trei ani în care s-a menținut la echipă, într-o manieră în care nu mai reușise până atunci și nu a mai reușit de atunci. În primul sezon (2009-10), a terminat pe locul 3 șia avut un parcurs limitat în grupele Europa League, unde a fost învins chiar de CFR Cluj.
În al doilea sezon (2010-11) a repetat performanța internă și a ratat intrarea în grupele Europa League. În al treilea sezon (2011-12), PSV deja experimentase o perioadă prea lungă fără trofee pentru tradiția ultimilor 30 de ani – așa că l-au înlocuit cu secundul Cocu și PSV a terminat tot pe locul 3.
După o experiență bună la Vitesse – locul 4, Rutten a condus banca tehnică a luI Feyenoord Rotterdam pentru un sezon în 2014-2015, reușind să califice echipa în primăvara europeană după o pauză de 10 ani – dar a terminat pe un dezamăgitor loc 4 la trei puncte distanță de locul 3 – pierzând astfel locul de cupă europeană și intrând într-un play-off de calificare. Play-off-ul s-a dovedit un alt eșec deoarece nu a prins nici măcar faza finală. Evident, după o asemenea nereușită, clubul l-a demis rapid în mai 2015.
Dick Advocaat este probabil cel mai experimentat antrenor din prima ligă olandeză, având la cei 72 de ani ai săi – aproape 40 de ani de carieră ca și antrenorat în toate zonele și părțile lumii; a antrenat în 3 rânduri naționala Olandei, a antrenat selecționate diferite precum Emiratele Arabe Unite, Serbia, Russia, Belgia, Coreea de Sud, dar și cluburi de fotbal importante în Europa precum Rangers, Fenerbahce sau Fenerbahce.
Advocaat a antrenat în două rânduri pe PSV, prima dată în 1994, imediat după Cupa Mondială din America. În acel turneu, cu selecționata de fotbal a Olandei a ajuns până în sferturile competiției, unde au fost eliminați greu de viitoarea campioană Brazilia cu 2-3. Deci, primul mandat la PSV nu a început imediat după SUA 1994, ci în decembrie 1994 – terminând sezonul pe locul 3 și calificând echipa în Cupa UEFA.
Sezonul următor (1995-1996) a terminat pe locul 2 la șase puncte distanță de campioană, având sezon mult mai bogat în performanțe: pe plan intern, a adus Cupa Olandei după o finală câștigată cu Sparta Rotterdam, 5-2 pe stadionul lui Feyenoord și în Europa a ajuns până în sferturile Cupei UEFA – unde a fost eliminată greu de FC Barcelona după 2-2 în tur și 2-3 în retur.
Sezonul 1996-1997 a adus și primul titlul de campioană a Olandei pentru PSV cu Advocaat antrenor; pentru echipa din Eindhoven titlul venea după o pauză de cinci ani, chestie care nu s-a mai întâmplat de când a venit Guus Hiddink în anii 80. Acest parcurs în campionat nu a fost plusat de o campanie mai reușită în Cupa Olandei unde au fost eliminați în optimi și în Cupa Cupelor, unde au fost scoși din turul doi.Plus, o supercupă câștigată la debut de sezon cu 3-0 în fața lui Aajax.
Ultimul sezon (1997-98) a adus din nou un loc 2, dar obținut la o distanță mult mai mare decât ar fi una obișnuită între cele două poziții – 17 puncte față de Ajax. Totuși, debutul a fost unul promițător cu o victorie în Supercupă – 3-1 cu Roda. În acel sezon au pierdut duelul direct cu Ajax și în Cupa Olandei, unde au fost învinși în finală de cei din Amsterdam cu 0-5.
Campion al Olandei, Advocaat a prins un loc direct în grupele Ligii cu PSV, cu care nu s-a descurcat rău de loc. Având ca advesari pe Dinamo Kiev, Newcastle United sau FC Barcelona, olandezii au terminat pe locul 2 sub Dinamo Kiev la 2 puncte diferență, dar nu au reușit să se califice deoarece – la aceea vreme – exista un clasament al celor mai bune clasate locuri secunde; PSV a fost depășită de Leverkusen și Juve la acest capitol.
În Grupa C, a suferit o singură înfrângere – în debut în fața lui Dinamo Kiev, care aveau să ajungă în sferturi în acel sezon și în semifinale anul următor; două remize cu același scor 2-2 cu FC Barcelona, două victorii cu Newcastle United și încă o remiză cu revelația Dinamo Kiev.
Până la ultima aventură la PSV, începută în 2012, au trecut aproape 14 ani – timp în care Dick Advocaat și-a creat un renume la Rangers (reușind o triplă și o dublă în 1999 și 2000), la Zenit (campionat, Cupa UEFA și supercupa Europei) și ca selecționer (Olanda, Emiratele Arabte United, Coreea de Sud, Belgia și Rusia).
Sezonul 2012-2013 a fost unul relativ decent, terminând pe locul 2 – la șapte puncte de Ajax, ajungând în finala Cupei Olandei, pierzând-o cu 0-2 în fața lui Alkmaar și locul 3 în grupele Europa League. Practic, la limita dintre foarte aproape și foarte departe. Singurul trofeu câștigat a fost Supercupa câștigată cu 4-2 în august în fața lui Ajax. La final, locul i-a fost luat de tânărul Philip Cocu care a stat cinci ani în fruntea băncii tehnice.
În total, Dick Advocaat a câștigat cu PSV trei supercupe ale Olandei, 1 campionat și 1 cupă a Olandei. În tot acest timp, acesta a fost prezent la zece derbiuri ca antrenor al lui PSV, reușind 5 victorii, 3 egaluri și 2 înfrângeri (golaveraj 26-12). De menționat că ultima aventură ca antrenor la PSV pentru Advocaat a coincis și cu ultimul sezon din cariera de jucător a lui Mark van Bommel și ultimul a prins un derbi în ianuarie 2013, un 2-1 în care a marcat golul victoriei în min. 78.
Ultimele cuvinte despre Advocaat, el este la prima experiență la Feyenoord și va fi vedea derbiul cu PSV dintr-o perspectivă diferită. De asemenea, el i-a luat locul chiar lui Jaap Stam, pe care l-a antrenat la mijlocul anilor 90 la PSV. Și retrospectiv vorbind, trebuie văzut și palmaresul lui Dick împotriva lui PSV, nu doar pentru PSV, cu toate echipele pe care le-a antrenat în Olanda și chiar în afară: 15 meciuri – 3 victorii, 2 egaluri și 9 înfrângeri (golaveraj 15-25).
Meciul cu cele mai multe goluri a coincis și cu cea mai mare înfrângere contra PSV, un 0-5 în septemrbei 1991 când se afla la Dordrecht – un meci în care la echipa antrenată de Bobby Robson, Gică Popescu marcat două goluri în șapte minute la începutul reprizei secunde. Cea mai importantă victorie împotriva lui PSV a fost cu Rangers în grupele Ligii, un 4-1 la Glasgow în octombrie 1999 în fața unei echipe la care Stângă, van Bommel și van Nisterlooy erau titulari.
Mark van Bommel este un antrenor la început de carieră, dar cu o experiență destul de mare și de omogenă în cadrul clubului PSV Eindhoven. Crescut la Maastricht, a debut în fotbal la Fortuna Sittard în 1992 și a evoluat șapte sezoane până când a fost reperat de PSV în 1999. De atunci au urmat șase ani plini de reușite – care i-au adus atenția și locul în echipa națională,banderola de căpitan a clubului, patru campionate, o cupă, 4 supercupe și titlul de Fotbalistul Anului în 2001 și 2005.
În ultimul sezon a reușit dubla cupă-campionat și calificarea după aproape 15 ani în careul de ași al Ligii Campionilor, unde au fost eliminați de Milan la golul marcat în deplasare. Din fericire pentru olandez, sezonul următor s-a revanșat și a câștigat Liga în tricoul lui FC Barcelona, alături de campionat.
Perioada următoare a fost cea mai productivă pentru cariera sa, reușind între 2006 și 2012 să obțină două duble cupă-campionat cu Bayern Munchen, să devină primul căpitan non-german din istoria clubului, plus o finală de Ligă jucată împotriva lui Internazionale Milano în 2010. De asemenea, tot atunci a ajuns cu naționala Olandei până în finala Campionatului Mondial din Africa de Sud, avându-l ca selecționer pe socrul său – Bert van Marwijk.
Ultimii trei ani din cariera sa i-a petrecut la AC Milan – unde a câștigat titlul și supercupa Italiei în 2011, iar în 2012-2013 s-a întors la PSV Eindhoven unde s-a și retras din postura de jucător, având totuși banderola de căpitan ca decan de vârstă al lotuluil, cu Dick Advocaat ca și antrenor.
Ca orice jucător, a început de la juniori – fiind secund la naționala U-17 a Olandei cu Stekelenburg, apoi secundul socrului său la naționala Arabiei Saudite între 2015 și 2017 și la naționala Australiei în 2018. Între 2017 și 2018 s-a ocupat de echipa de tineret U-19 a lui PSV.
Van Bommel este din vara anului 2008 antrenor principal al lui PSV Eindhoven și în consecință a trăit doar trei derbiuri PSV – Feyenoord pe banca tehnică. Din păcate, pentru el, a pierdut campionatul la o distanță de 3p uncte de Ajax și a avut un parcurs scurt în Liga Campionilor, terminat pe ultimul loc într-o grupă foarte grea cu Barcelona, Tottenham și Inter.
Împotriva lui Feyenoord a participat în 3 rânduri ca antrenor – de fiecare dată eșuând să o învingă – 2 egaluri și 1 înfrângere (golaveraj 2-3); de menționat că unul din egaluri a fost în cadrul Supercupei Olandei, trofeu pe care l-a pierdut la penalti.
De asemenea, împotriva lui Dick Advocaat are un singur meci ca antrenor, un 2-2 în sezonul trecut când antrenorul actual al lui Feyenoord se ocupa de FC Utrecht. Pe lângă sezonul 2012-2013, Advocaat l-a mai antrenat pe van Bommel la naționala Olandei în 15 de meciuri – din care 13 ca titular și 7 ca integralist.

Jucători străini

Jucătorul cu cele mai multe goluri și prezențe într-un derbi între Feyenorod și PSV este Willy van der Kuijlen, cu 39 de meciuri și 12 goluri în toate competițiile în tricoul lui PSV; cele mai bune performanțe ale sale în aceste meciuri s-au înregistrat în 1970, 1975 și 1976 (când a înscris o dublă în derbi).
https://i.eurosport.com/2019/12/14/2736125.jpg
Patru jucători români au participat într-un derbi olandez Feyenoord – PSV. Cum majoritatea jucătorilor români au început să joace în străinătate într-un număr mare după căderea regimului comunist, 1990 este anul în care consemnăm debutul primului român în astfel de derbi.
Clujeanul Ioan Sabău, transferat de Feyenoord de la Dinamo în vara lui 1990, a jucat în septembrie 1990 primul derbi cu PSV, într-o remiză 1-1 pe teren propriu, bifând toate minutele pe teren. În total, acesta a prins 3 derbiuri – 2 ca integralist și 1 ca titular în schimbat în repriza secundă. Singura victorie la care a participat a adus la calificarea echipei în finala Cupei Olandei –în care a fost integralist- și câștigarea ei în 1991. Sabaă a prins două sezoane la Rotterdam, perioadă în care a mai câștigat o cupă și o supercupă în 1992.
Ialomițeanul crescut la Rapid și remarcat la sfârșitul anilor 80 în tricoul Victoriei și al lui Dinamo, Marian Damaschin a devenit în vara lui 1991 al doilea jucător român transferat de Feyenoord, alăturându-se lui Sabău în lotul olandezilor. Primul meci oficial al său în Olanda a fost tocmai un derbi cu PSV în Supercupa Olandei, jucat în august 1991; acesta a marcat în minutul 10 golul care a adus trofeul în vitrina lui Feyenoord și a evoluat toate minutele pe teren.
La fel ca și Sabău, Damaschin prins tot trei derbiuri – 1 integralist, 1 titular și schimbat în a doua repriză, 1 rezervă și intrat în a doua repriză. Pentru Damaschin, 1991-1992 a fost un sezon excelent, reușind să înscrie 12 goluri în toate competițiile și ajungând la finalul sezonului golgheterul echipei alături de ungurul József Kiprich, câștigând Cupa Olandei și Supercupa.
De partea cealaltă, la PSV Eindhoven au evoluat doi jucători veniți ambii de la Universitatea Craiova – dar în conjuncturi temporale diferite. Primul a fost Gheorghe Popescu, care a venit la fel ca și Sabău după Mondialul din 1990 în Olanda, dar față de clujean, olteanul a jucat primul derbi cu Feyenoord de abia în primăvară – în martie 1991, un 6-0 pe teren propriu, în care a fost integralist.
https://i.eurosport.com/2019/12/14/2736126.jpg
Popescu este jucătorul român cu cele mai multe prezențe în acest derbi, numai puțin de 7 jocuri și 1 gol marcat. Din cele șapte meciuri, șase le-a început ca titular și le-a terminat pe gazon, nefiind schimbat; a fost avertizat în două situații, dar niciodată eliminat. Singurul gol al său a venit în martie 1992 într-o partidă pe teren propriu, câștigată cu 2-1; în acel meci, el a marcat golul egalizator din min. 52 și a contribuit prin acea reușită la revenirea pe tabela de marcaj.
În total, pe parcursul a celor patru ani la PSV, olteanul a reușit să câștige două campionate consecutive în 1991 și 1992, plus o supercupă în 1992. În meciul de supercupă, i-a avut de înfruntat exact pe cei de la Feyenoord în august 1992, pe care a a învins cu 1-0 și în fața cărora a evoluat toate minutele.
Ultimul jucător român prezent în astfel de derbi este tot un oltean venit de la Universitatea Craiova, Ovidiu Stângă – care a antrenat la juniorii lui PSV în urmă cu 10 ani, iar de cinci ani este secund la echipa de fotbal feminin a clubului PSV. El se poate lăuda că e singurul jucător român eliminat într-un derbi PSV – Feyenoord – se întâmpla în martie 1998 în sferturile Cupei Olandei, când olteanul a primit al doilea galben în minutul 51 și a lăsat în inferioritate numerică propria echipă, care a învins totuși cu 4-0.
De asemenea, alături de Popescu și Damaschin, se poate lăuda cu un gol înscris în acest meci; pe 25 aprilie 1998, acesta a marcat golul de 3-0 în minutul 36 pentru PSV într-un meci nebun cu Feyenoord, terminat 3-3. În acel meci a evoluat toate minutele, fiind singurul ca integralist din cele trei derbiuri jucate (1 integralist, 1 titular și eliminat în repriza secundă, 1 rezervă și intrat în repriza secundă).
Având mai mult timp petrecut în Olanda decât Gică Popescu, în cele cinci sezoane la PSV, Stângă a reușit să câștige două campionate și trei supercupe.
Printre jucătorii au evoluat la ambele echipe, pot fi enumerați PietKruiver, Pleun Strik (anii 60), Ton van Engelen, Ruud Geels (anii 70), Carlo l'Ami, Ivan Nielsen, Michel Valke, Ton Lokhoff (anii 80), Tomasz Ivan, Patrick Paauwe, Patrick Lodewijks (anii 90), Edwin Zoetebier, Joonas Kolkka, Robin van Dijk, Danko Lazovic, Theo Lucius, Kevin Hofland, Timothy Derijck, Georginio Wijnaldum, Luciano Narsingh, Steve Olfers, Otman Bakkal (anii 2000).

Ultimele 5 meciuri

Feyenoord a primit în ultimele cinci meciuri cel puțin două cartonașe galbene per partidă, în ultimul ajungându-se chiar și la o eliminare după o dublă avertizare. În meciurile din competițiile eliminatorii, Feyenoord a reușit să se impună – fie Cupă sau Supercupă, iar în campionat și-au împărțit punctele relativ echilibrat, marcând ambele echipe câte un gol cel puțin pe tabelă.
24.02.2019 – YouTubePSV– Feyenoord 1-1 (Eredivise)https://www.youtube.com/embed/u4rX10nj08UEmbed
Stadionul Philips – Eindhoven. Etapa 23. Eredivisie. Arbitru: Dennis Higler. Spectatori. 34.600.
Goluri: 0-1 Jorgesen min. 70, 1-1 Lozano min. 72.
PSV: Zoet – Dunfries, D. Schwaab, Viergever, Angelino – J. Hendrix (82 Ihattaren), P. Rosario – Lozano, G. Peseiro (46 Gakpo), Bergwijn – L. de Jong (C). Antrenor: Mark van Bommel.
Feyenoord: Vermeer – R. Martina, S. van Beek, van der Heijden, C. Verdonk – Clasie (C), Vilhena – Berghuls, Toornstra (85 R. Haps), S. Larsson (63 Nieuwkoop) – N. Jorgesen. Antrenor: Giovanni van Bronckhorst. CG: Vilhena 47, S. van Beek 57, 59, van der Heijden 76, Clasie 89. CR: S. van Beek 59.
02.12.2018 – YouTubeFeyenoord– PSV 2-1 (Eredivisie)https://www.youtube.com/embed/fdYm8HPpY8cEmbed
Stadionul Feijenoord – Rotterdam. Etapa 14. Eredivisie. Arbitru: Serdar Gozubuyuk. Spectatori. 47.500.
Goluri: 1-0 Jorgesen min. 28, 2-0 S. Larsson min. 33, 2-1 Bergwijn min. 72.
Feyenoord: Bijlow – St. Juste, S. van Beek, van der Heijden, Malacia – Vilhena, Clasie (C) (63 Ayoub) – Beghuls, Toornstra, S. Larsson – N. Jorgesen (44 D. Vente). Antrenor: Giovanni van Bronckhorst. CG: S. van Beek 26, Malacia 68.
PSV: Zoet – Dunfries, D. Schwaab, Viergever, Angelino – J. Hendrix (68 E. Gutierrez), P. Rosario – Lozano, G. Peseiro (46 Malen), Bergwijn – L. de Jong (C). Antrenor: Mark van Bommel. CG: Viergever 15, P. Rosario 52.
04.08.2018 – YouTubePSV– Feyenoord 0-0 (5-6 pen) (Supercupa Olandei)https://www.youtube.com/embed/Zsu36Xf24owEmbed
Stadionul Philips – Eindhoven. Supercupa Olandei – finala. Arbitru: Serdar Gozubuyuk. Spectatori. 35.000.
Lovituri de departajare: 0-1 van der Heijden (gol), 1-1 Peseiro (gol), 1-1 Hendrix (apărat de Bijlow), 1-2 Beghuls (gol), 1-3 Vente (gol), 2-3 Schwaab (gol), 3-3 L. de Jong (gol), 3-3 S. Larson (ratat), 3-4 Vilhena (gol), 4-4 Lozano (gol), 5-4 M. Junior (gol), 5-5 Verdonk (gol), 5-5 Amrabat (ratat), 5-5 Angelino (ratat), 5-5 Rosario (apărat de Bijlow), 5-6 J. Clasie (gol).
PSV: Zoet – Dunfries, D. Schwaab, Viergever, Angelino – J. Hendrix, P. Rosario – Bergwijn (83 M. Junior), G. Peseiro, Malen (59 Lozano) – L. de Jong (C). Antrenor: Mark van Bommel. CG: Angelino 56.
Feyenoord: Bijlow – St. Juste (85 Nieuwkoop), Botteghin, van der Heijden, Verdonk – Vilhena, Clasie – Berghuls, Toornstra (62 Amrabat). S. Larsson – van Persie (C) (84 D. Vente). Antrenor: Giovanni van Bronckhorst. CG: St Juste 50, Verdonk 78.
25.02.2018 – YouTubeFeyenoord – PSV 1-3 (Eredivisie)https://www.youtube.com/embed/JUuR3603zNsEmbed
Stadionul Feijenoord – Rotterdam. Etapa 25. Eredivisie. Arbitru: Danny Makkelie. Spectatori. 47.500.
Goluri: 0-1 Arias min. 23, 0-2 Bergwijn min. 34, 1-2 Vilhena min. 53, 1-3 Peseiro min. 58.
Feyenoord: B. Jones – Nieuwkoop, Botteghin, van der Heijden, Malacia – Vilhena, Amrabat – Berghuls (46 Boetius), El Ahmadi (C), Toornstra – N. Jorgesen. Antrenor: Giovanni van Bronckhorst. CG: Amrabat 32, van der Heijden 50, Botteghin 52, El Ahmadi 73.
PSV: Zoet – S. Arias, D. Schwaab, Isimat-Mirin, Brenet – J. Hendrix – G. Peseiro (85 M. Junior), van Ginkel (C), Ramselaar (89 Luckassen), Bergwijn (90+2 Gakpo) – L. de Jong. Antrenor: Philip Cocu.
31.01.2018 – YouTubeFeyenoord – PSV 2-0 (Cupa Olandei)https://www.youtube.com/embed/leo2-C6k_H4Embed
Stadionul Feijenoord – Rotterdam. Cupa Olandei – sferturile de finală. Arbitru: Pol van Boekel. Spectatori. 47.500.
Goluri: 1-0 S. Larsson min. 3, 2-0 Vilhena min. 35.
Feyenoord: B. Jones – St. Juste, Tapia, S. van Beek, Malacia (46 Haps) – Vilhena, El Ahmadi (C) – Berghuls, Toornstra, S. Larsson (83 Botteghin) – N. Jorgesen. Antrenor: Giovanni van Bronckhorst. CG: Toornstra 7, Malacia 29, S. van Beek 70.
PSV: Zoet – S. Arias, D. Schwaab (80 Bergwijn), Isimat-Mirin, Brenet – J. Hendrix – G. Peseiro (72 Lammers), M. Junior, Ramselaar (65 van Ginkel), Lozano – L. de Jong (C). Antrenor: Philip Cocu. CG: L. de Jong 4, J. Hendrix 76, van Ginkel 89.
Fotbal
Griezmann, transferat cu un minut înainte de deadline. Povestea de film a mutării
01/09/2021 LA 05:53
Scottish Premiership
Ianis Hagi, la reducere! Câți bani vrea Rangers în schimbul românului după eliminarea din UCL
21/08/2021 LA 09:06