Fotbalistul care l-a urât pe Zidane cu toată ființa: "Am mers în baie și am fumat 250 de țigări!"

Italia - Franța a fost marea finală a CM din Germania. Zidane a deschis scorul în debutul meciului pentru "cocoși", pentru ca apoi Materazzi să restabilească egalitatea, în minutul 19, la capătul unei faze fixe. Cei doi jucători aveau să fie ulterior, în prelungiri (partida s-a terminat 1-1), protagoniștii unui moment care va rămâne pentru totdeauna în istoria fotbalului.

În minutul 110, fostul mare mijlocaș al lui Juventus și Real Madrid, un adevărat domn în general pe teren, a avut un moment de blackout. L-a lovit cu capul în piept pe fundașul italian, fiind eliminat. Ulterior, însuși Materazzi a recunoscut că l-a șicanat pe Zizou, încercând să îl determine să își piardă cumpătul și să nu mai fie concentrat 100% pe partidă, dar modul în care s-a comportat francezul nu are foarte multe circumstanțe atenuante.

Într-un final, partida s-a încheiat cu scorul stabilit în minutul 19, astfel că s-a ajuns la lovituri de departajare. Singurul care a ratat a fost Trezeguet, iar squadra azzurra a devenit campioană mondială pentru a 4-a oară în istorie (după trofeele cucerite în 1934, 1938 și 1982).

Cei mai mulți dintre jucătorii francezi l-au considerat principalul vinovat pentru eșec pe Zidane, nimeni altul decât omul care o făcuse campioană mondială pe Franța în 1998, cu o dublă în finala contra Braziliei. La 14 ani distanță de la acel ultim act de la Mondialul german, Willy Sagnol a vorbit deschis despre ce a simțit imediat despre Zizou și cât de greu i-a fost să accepte că naționala sa a pierdut astfel o partidă istorică.

"Am intrat în vestiar, pierdusem, și era acolo un băiat care vorbea și își prezenta scuzele. Nici nu-l auzeam! Eram foarte dezamăgit, eram în lumea mea. N-am vrut să-i accept scuzele și nici să vorbesc cu el. Nu era momentul. A trebuit să merg în baie și să fumez 250 de țigări în 10 minute. Așa am reușit să mă eliberez", a declarat Sagnol, pentru Radio Montecarlo, citat de Mundo Deportivo.

Supărarea lui Sagnol pe Zidane a durat până în 2008, când fundașul lateral a înțeles că în fotbal există și astfel de momente în care și cei mai responsabili jucători își pierd busola. Cariera fostului mijlocaș a fost una incredibilă, de talentul său fantastic depinzând în mare măsură câștigarea Mondialului din 1998 și a Europeanului din 2000, astfel că Sagnol a conștientizat că e incorect să îl judece pe fostul său bun prieten doar prin prisma unui gest nesăbuit.

"Nu am vorbit aproape doi ani. În 2008, după Campionatul European, trebuia să mă căsătoresc. Soția mi-a spus să-l invit și pe el. L-am chemat, dar nu a putut veni în acea seară. A sosit dimineața următoare, am mâncat ceva, am avut o discuție bună, iar totul a revenit la normal", a mai povestit Sagnol.