Analiză tactică | Înfruntarea campioanelor. Cum a învins-o City pe Liverpool

Aseară, pe un stadion cu doar câțiva suporteri virtuali, echipele care au dominat Premier League în ultimele sezoane s-au întâlnit într-o confruntare mai degrabă a orgoliilor. Nu doar că Liverpool i-a detronat pe „cetățeni”, dar desfășurarea lucrurilor a făcut în așa fel încât tocmai cei de la City să fie puși în ipostaza de a îi primi printr-un „tunel ovațional”. Pentru Liverpool meciul a aut mai puțină miză, Henderson&co venind după ce în sfârșit au îndeplinit visul tuturor „cormoranilor” după 1990, fără a mai resimți o nevoie acută de a mai demonstra ceva. Pentru moment, bineînțeles.

Cu câteva modificări în componența primului „11” față de partida contra celor de la Chelsea, Manchester City s-a aliniat într-un 4-2-3-1/4-3-3, care devenea 4-4-2 pe fază defensivă, cu KdB și Jesus în fața celor 4 mijlocași.

Klopp a mizat pe formația sa clasică, cea mai bună pe care o are la dispoziție, încercând să transmită semnalul că Liverpool este în continuare „cu gândul la următorul meci” și că nu vor abandona lupta chiar dacă sunt campioni. Neamțul o fi avut asta în minte, însă pe teren s-a simțit în multe momente contrariul.

Când „cetățenii” izbuteau să împingă jocul în jumătatea lui Liverpool, „roșii” treceau de la 4-3-3 la 4-4-2, Mane coborând în linie cu Henderson, Wijnaldum și Fabinho.

Liverpool a presat, cum a obișnuit, în 4-3-3, astfel că City trebuia să se asigure că are suficienți oameni pe faza de construcție pentru a ieși relativ lejer din treimea proprie.

Pentru că Ederson este foarte confortabil cu mingea la picior, City reușea să aibă un back three fără să coboare unul dintre pivoți. În fața celor 3 erau Rodri și Gundogan. Această dispunere a creat anumite probleme pentru Liverpool.

Așa cum spuneam, Liverpool pune presiune în 4-3-3. Așadar. 6 oameni în roșu presează 5 oameni în albastru. Problema pentru Liverpool a fost că de obicei Firmino se asigură că pivotul advers nu poate să primească. Pentru că Ederson suplinea coborârea unui mijlocaș între fundașii centrali, Gundogan și Rodri coborau la Firmino și creau un 2 vs. 1 în zona acestuia. Acest lucru obliga un mijlocaș de la Liverpool să facă pasul în față, lăsând astfel spațiu în spatele său.

Altă alternativă era ca si KdB să coboare, egalizând astfel forțele numerice (6 vs. 6) și strângând jucătorii de la Liverpool implicați în presing, pentru ca mai apoi să joace în spatele acestora.

O altă problemă din tabăra „cormoranilor” care a ușurat munca celor de la City a fost lipsa unei structuri compacte în multe din momente, probabil dintr-o scădere a concentrării.

Cu mijloașii ademeniți în față și cu o linie de fund care nu face pasul în față pentru a micșora distanțele, planul lui Guardiola de a găsi mereu om sau oameni liber(i) între linii a devenit mult mai ușor de pus în aplicare, facilitând crearea ocaziilor pentru City.

49% dintre atacurile celor de la Man. City s-au desfășurat pe partea stângă, mulțumită și lui KdB.

În multe momente, belgianul, profitând și de faptul că Liverpool nu avea un mijlocaș de bandă, s-a poziționat în zona lui Arnold pentru a îl fixa pe acesta, permițându-i lui Mendy să primească liber. Dacă fundașul dreapta englez ar fi ieșit la francez, KdB putea ataca spațiul creat.

Spuneam în analiza precedentă că lui City i-a lipsit, în prima parte a meciului un atacant care să recunoască spațiile din defensiva adversă și să le atace. Situație remediată de antrenorul catalan în partida de aseară prin titularizarea lui Jesus.

Cu o linie a fundașilor care a încercat să stea cât mai aproape de linia centrului terenului, spațiul din spatele acestora era unul extrem de ofertant. Mulțumită instinctului și vitezei lui Gabi Jesus, brazilianul i-a hărțuit în permanență pe van Dijk și colegii săi prin incursiunile în spatele acestora.

Până ca scorul să o oblige să devină mai ofensivă, Liverpool a început puțin diferit meciul.

Faza de construcție debuta prin urcarea unui singur fundaș lateral, în timp ce celălalt era ceva mai retras pentru a asigura o superioritate numerică (3 vs. 2), deoarece City presa prin doi oameni.

Fabinho era poziționat în fața acestora, în timp ce Henderson și Wijnaldum erau mai avansați și poziționați în spațiile intermediare.

După pauză Liverpool a schimbat puțin în încercarea de a diversifica. Henderson cobora în locul lui Arnold pentru a forma acel back three, astfel ambii fundași puteau urca. Wijnaldum și Ox erau în fața lor, iar Firmino, Salah și Mane jucau mai aproape unul de celălalt pentru a forța linia defensivă a lui City să se strângă și să creeze astfel spațiu pentru Robertson și Arnold.

Elevii lui Klopp nu au prea reușit să desfacă organizata defensivă a lui Guardiola, așa că au mizat pe spațiul din spatele defensivei „cetățenilor”, încercând astfel să și pună în valoare viteza lui Mane și Salah.

O altă modalitate prin care Liverpool a încercat să producă pericol a fost prin urcarea lui Arnold pentru a-l scoate din dispozitiv pe Mendy. În acel moment apărea un spațiu între francez și Laporte pe care Salah încerca să îl exploateze.

O altă metodă prin care campionii Angliei au încercat să producă dezordine în mecanismul defensiv al lui Manchester City a fost prin schimbări rapide ale părții de atac.

7 „cormorani” sunt congestionați într-o parte a terenului pentru a-i ademeni acolo și pe cei de la City, în timp ce Arnold beneficiază de mult spațiu și poate primi liber.

Nici presingul, poate principala armă a lui Liverpool, nu a fost la un nivel satisfăcător aseară. Structura era aceeași, Mane și Salah între fundașii centrali și cei laterali, Firmino la pivot, iar Robertson gata să țâșnească către Walker dacă este nevoie. Din lipsa intensității obișnuite (s-a văzut și în unele momente de contrapresing), dar și din cauza permutărilor lui Guardiola, Liverpool a fost păgubită de un atu extrem de important.

Bineînțeles, să te arăți vitează după război este ușor, însă cred că era o idee mai bună pentru Klopp să se așeze într-un 4-4-2 mid-block și să aibă astfel 4 mijlocași, deoarece astfel ar fi avut un om în plus la mijlocul terenului care să se ocupe de omul liber pe care City l-a găsit frecvent în spatele celor 3.

Fără miză în campionat, City încă se luptă pentru trofeul UCL, marea miză a acestui sezon, ceea ce o obligă să trateze serios fiecare meci deoarece reprezintă o șansă de a se perfecționa. De cealaltă parte, Liverpool nu și-a dorit să piardă, însă stilul lor nu funcționează cu jumătăți de măsură, iar aseară au plătit prețul.

Cu un xG de 2.99 față de 1. 11, Manchester City s-a impus categoric aseară și a arătat o nouă evoluție solidă (e adevărat, în fața unui adversar semi-periculos) care o recomandă pentru titlul Uefa Champions League.