Articol scris de Eugen Bria
14 Februarie 2020. UEFA anunță că Manchester City este exclusă din Champions League pentru 2 sezoane și trebuie să plăteasca o amenda de 30 milioane de euro din cauza incălcării reglementărilor FFP.
Sancțiune este fără precedent, dacă ținem cont de faptul că de la introducerea regulilor FFP în 2011, UEFA a demonstrat o atitudine îngăduitoare față de cluburile “mari” ale continentului. Odată cu infuzia de capital a șeicului Mansour în 2008, Manchester City s-a transformat treptat într-o forță a fotbalului.
Liga
5 antrenori care i-ar putea lua locul lui Koeman la Barcelona în cazul unui eșec cu Granada
ACUM 7 ORE
Conform rapoartelor financiare prezentate de club, începând cu anul 2008, Mansour a investit suma de 1.3 miliarde euro, investiții care s-au materializat în: una din cele mai moderne academii la nivel mondial, un stadion și infrastructură moderne, o echipă competitivă în Premier League și la nivel continental, cu profit financiar în ultimii ani.
https://i.eurosport.com/2020/02/28/2785632.jpg
Manchester City este una din forțele noi ale fotbalului european alături de Chelsea sau PSG, care au depășit echipe de traditie, dar fără resurse financiare asemănătoare.
Chiar dacă pare o poveste de succes, au existat dubii în privința transparenței financiare a clubului. S-au făcut investiții masive în jucători, cu salarii care depășesc 150 milioane de euro.
Sursa cea mai importantă de venit, pe lângă banii câștigați în urma participării în Premier League și Champions League, o reprezintă contractele de sponsorizare. Principalul sponsor al clubului este compania Etihad.
https://i.eurosport.com/2015/02/04/1408526.jpg

Investigația UEFA împotriva lui Manchester City

Investigația începută de UEFA în primăvara lui 2019 se axează anume pe faptul că multe din contractele de sponsorizare declarate de către Manchester City au fost supraevaluate sau semnate cu companii terțe, afiliate familiei Mansour, astfel fiind încălcate reglementările FFP. Perioada în care au fost depistate nereguli este 2012 – 2016.
În mai 2014, clubul Manchester City a ajuns la o înțelegere cu UEFA, ca urmare a unei investigații similare. Clubul a fost obligat să plătească suma de 60 milioane euro (redusă eventual la 20 milioane) și să modifice numărul jucătorilor declarați pe lista Champions League de la 25 la 21. Atunci se părea că aceasta este ultima sancțiune care va fi impusă clubului englez de UEFA.
În toamna anului 2018, ziarul german Der Spiegel publică o serie amplă de articole, bazate pe informațiile și documentele obținute de Football Leaks, în care sunt specificate multiple scheme frauduloase folosite de Manchester City.
Clubul ar fi falsificat contractul de sponsorizare cu Etihad, aceștia plătind doar 10 milioane de euro din totalul de 70, restul sumei fiind acoperit de compania Abu Dhabi United Group, firmă care aparține Șeicului Mansour.
Drepturile de publicitate a jucătorilor ar fi fost transferate de club unor companii offshore care au legătură cu persoane apropiate conducerii lui Manchester City, așa numitul “Project Longbow”.
Clubul ar fi plătit doar o parte din salariile mai multor jucători și a lui Roberto Mancini prin intermediul contractelor semnate de aceștia cu companii terțe.
Aceste informații au dus la autosesizarea UEFA și începutul investigației împotriva lui Manchester City, rezultată cu suspendarea din Champions League. Nu este sigur câte din documentele prezentate de Football Leaks pot fi folosite in această investigație, ele fiind obținute prin metode ilegale și de aceea nu au valoare juridică.
https://i.eurosport.com/2020/02/14/2775052.jpg

CFCB. Cine a impus sancțiunile

Odată cu implementarea regulilor FFP, UEFA a înființat un Corp de Control Financiar (CFCB), care este împuternicit să investigheze și să impună sancțiuni cluburilor.
La momentul începerii investigației asupra lui Manchester City, Președintele comisiei CFCB era Jean Luc Dehaene (fost prim-ministru al Belgiei), după moartea căruia postul a fost preluat de Yves Leterme (și el fost Prim-Ministru al Belgiei și coleg de partid cu Dehaene). Conform unor mailuri interne, publicate de Football Leaks, persoane din interiorul clubului Manchester City ar fi reacționat la moartea lui Dehaene declarând : “One down, six to go”, (comisia de cercetare a CFCB fiind formată din 7 persoane).
Această reacție indică atitudinea arogantă și lipsită de respect a clubului față de UEFA. Anume refuzul de a colabora cu investigatorii UEFA ar fi servit drept motivație pentru organul de control să aplice o sancțiune atât de drastică.
Oficial Manchester City a susținut că nu are ce ascunde, dar a refuzat să colaboreze, referindu-se la investigație în felul următor: “prejudicial process… initiated by UEFA, prosecuted by UEFA and judged by UEFA”. Manchester City a depus un apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, in toamna lui 2019, apel prin care își exprimă, in termeni duri, poziția față de UEFA. Apelul a fost respins pe baza faptului că la momentul dat UEFA nu a emis un verdict final asupra neregulilor comise de către clubului englez.

Reglementările FFP și validitatea implementării lor

Aici intervine dezbaterea privind validitatea reglementărilor FFP și legitimitatea sancțiunilor impuse de UEFA. Chiar dacă inițial Manchester City a acceptat reglementările impuse in 2011, au fost multe cazuri în care Corpul de Control a decis în favoarea cluburilor ce au încălcat reglementările, dovedindu-se un organism imparțial și ineficient.
Cel mai evident caz este cel al clubului PSG, care a nu a fost sancționat de UEFA în urma unei investigații lansate pe fondul transferurilor lui Neymar și Mbappe. PSG a fost acuzat și de faptul că ar fi supraevaluat contractul cu Qatar Tourism Authority de la 5 milioane de euro la 100. Suma de 5 milioane de euro a fost calculată de o firma contractată de UEFA, însă în final a fost admisă evaluarea unei companii de marketing angajată de PSG , evaluare care a fost mai aproape de suma declarată inițial. De asemenea Qatar Tourism Authority este o companie care ar aparține conducerii PSG, încălcare de care a fost acuzată și Manchester City. CAS a declarat câștig de cauză pentru PSG, UEFA renunțând eventual la multe din acuzațiile formulate inițial împotriva clubului parizian.
Contracte similare de sponsorizare, folosind companii afiliate conducerii clubului, sunt evocate și în cazul lui Juventus Torino (Jeep, Fiat sub controlul familiei Agnelli), Bayern Munchen și Adidas, Borussia Dortmund și Puma sau Zenit Sankt Petersburg și Gazprom.
Unele din cluburile menționate au afirmat dorința de a forma o Superligă, competiție care ar duce la ieșirea multor cluburi de sub egida UEFA, care se opune acestui nou format. Influența acestor cluburi ar face logică o atitudine mai îngăduitoare a forului European vis a vi de eventuale încălcări a reglementărilor FFP.
Totodată, o înfrângere a UEFA în cazul Manchester City ar putea duce la destrămarea Corpului de Control Financiar și ar recunoaște irelevanța reglementărilor FFP. De aceea pentru UEFA este importantă impunerea sancțiunilor asupra Manchester City. Acesta ar fi un precedent care poate schimba raportul de forțe in Fotbalul European.
https://i.eurosport.com/2020/02/17/2776645.jpg
În acest context este important și punctul de vedere expus de Gary Neville, care consideră că reglementările FFP nu fac altceva decât să asigure un status quo în fotbal. Mereu au existat schimbări și investiții care au adus succesul unor cluburi, precum AC Milan, odată cu investițiile în jucătorii olandezi de la sfârșitul anilor 80 sau Chelsea după venirea lui Abramovich. În condițiile actuale cluburile cu tradiție și success, precum Barcelona , Real Madrid sau Manchester United ar domina competițiile interne și continentale, investițiile în cluburi din ligile inferioare sau cluburile nou formate fiind practic imposibile. Reglementările FFP ar fi în contradicție cu legile antimonopol impuse de Comisia Europeană. Însa în 2011, cand au fost adoptate regulile FFP, Comisia Europeană a acceptat implementarea acestor legi, cea ce demontează argumentul monopolizarii fotbalului.
Unul din argumentele pro FFP ar fi faptul că în ultimii ani profitul cluburilor a crescut. Cazurile în care investițiile inițiale nu sunt continuate de noua conducere a cluburilor și astfel au dus la falimentul echipelor sunt mai puține. Anume evitarea cazurilor precum Malaga 2012 - 2014, Deportivo și Leeds (începutul anilor 2000), sau AC Milan și investițiile chineze din 2016-2017 ar fi dus la impunerea și continuarea implementării reglementărilor FFP de către UEFA.
O alternativa la reglementările UEFA ar fi modelul american de finanțare a cluburilor. În SUA, cluburile au o limită fixă a salariilor și împart drepturile de televizare, câștigurile din vânzări cu restul cluburilor din ligile în care sunt implicate. La nivelul competițiilor europene este aproape imposibil de implementat un asemenea mecanism. Pragul financiar impus cluburilor din Premier League sau din La Liga ar fi mult peste pragul din competiții precum Liga 1 din România, fapt ce nu ar schimba situația actuală, în care cluburile din Estul Europei nu pot concura cu cele din Vest. O limită financiară impusă de exemplu cluburilor participante în Champions League ar fi ineficientă din aceleași motive. Cluburile din Est ar fi în pierdere din cauza profitului mult mai mic, sau în unele cazuri inexistent, din marketing și drepturi de televizare.
https://i.eurosport.com/2019/10/29/2706171.jpg

Decizia TAS și efectele ei

Există câteva posibile scenarii în urma deciziei care va fi luată în urma apelului Manchester City de la TAS, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (clubul a depus un al doilea apel pe data de 14 februarie 2020):
Decizia UEFA rămâne în vigoare și Manchester City este suspendată din Champions League pentru următoarele 2 sezoane
În acest caz este foarte probabilă destrămarea echipei formate sub conducerea lui Guardiola, jucătorii având posibilitatea sa plece la cluburi care participă în Champions League. Chiar dacă Guardiola a declarat că va rămâne la club indiferent de sancțiunea finală, el mai are un an de contract și e greu de crezut că Manchester City îl va păstra la club, având în vedere salariul pe care îl are antrenorul spaniol. Clubul este în prezent investigat și de Premier League și FIFA privind nereguli în respectarea FFP și încălcări la semnarea unor jucători minori. Aceste investigații sunt legate de cazul pe care îl are deschis UEFA, iar o decizie în favoarea forului European ar influența și soarta cazurilor deschise de Premier League și FIFA.
Suspendarea Manchester City este redusă la un sezon
Echipa rămâne în formula actuală și este motivată sa revină în forță, având și un avantaj la câștigarea titlului Premier League în 2021.
TAS respinge acuzațiile UEFA și achită clubul Manchester City
În acest caz legitimitatea reglementărilor FFP este demontată, UEFA se dovedește un organism “învechit”, fără influență și scena fotbalului European se poate îndrepta către o eventuală superligă propusă de unele cluburi precum Juventus Torino. Acest scenariu ar reduce semnificativ importanța campionatelor interne și ar accentua diferența deja evidentă între granzii Europei si cluburile din ligile inferioare. Mai multe investiții similare cu cele de la PSG și Manchester City vor fi posibile, iar fotbalul european se poate îndrepta către un model de piață similar ligilor sportive din SUA.
În acest context este semnificativă și investiția grupului financiar Silver Lake (controlează acțiunile UFC, drepturi de publicitate pentru majoritatea starurilor de la Hollywood).
Silver Lake a achiziționat 10 % din acțiunile Manchester City contra sumei de 500 milioane de dolari în noiembrie 2019. În acel moment investigația UEFA era în curs. Este greu de crezut că investiția a fost făcută fără a avea asigurări din partea Manchester City, și posibil informații din partea unor persoane apropiate investigației, că disputa va fi soluționată în favoarea clubului din albion.
Indiferent de ce decizie va lua TAS, fotbalul European nu v-a mai fi la fel. Fie vom vedea o scindare între bogați și săraci, sau o revenire a echipelor de tradiție, mai multe cluburi conduse în teren de unul-doi jucători de geniu (Roma lui Totti, Galatasaray și Hagi, Porto și Quaresma, Arsenalul lui Vieira și Henry). Am putea asista la schimbarea reglementărilor, în direcția unei eventuale încurajare a investițiilor în academii și formarea mai multor echipe precum cea a Barcelonei lui Guardiola, care a reușit sa afișeze un 11 format din jucători crescuți în La Masia.
https://i.eurosport.com/2020/03/06/2789875.jpg
Canalele Eurosport nu sunt disponibile în rețelele Telekom și NextGen, însă ele se regăsesc în continuare la principalii operatori de pe piață. Pentru a le putea urmări din nou, vă rugăm să le solicitați operatorului Telekom, prin apel la Serviciul Relații Clienți (021.404.1234 / 0766.12.1234) sau pe canalele oficiale de comunicare ale acestuia.
Premier League
Guardiola, tranșant după ce City a remizat acasă cu Southampton: "Din acest motiv nu am câștigat"
ACUM O ZI
Liga
Un jucător de la City, înlocuitorul lui Messi la Barcelona! Cine e fotbalistul dorit pe Camp Nou
IERI LA 07:15