Articol scris de Sebi Răducu
Italia reprezintă mereu locul unde se dărâmă sau se cuceresc imperii. Sau unde fotbalul este tratat ca o a doua religie, ținând cont că Roma găzduiește cu sine un mic stat pe nume Vatican. Și comunitățile – foarte importante în societatea occidentală urbană și de clasă mijlocie – sunt protagoniste la acest spectacol numit fotbal. Nimic nu se compară cu un derbi local între două echipe din același oraș care atrage discuții, dezbateri, contradicții – în două cuvinte – pasiuni intense.
Cel mai vechi club încă în activitate din Italia este Genoa, care este considerat al patrulea ca și moment de apariție după cele trei din Torino (Torino FCC, Nobili Torino sau Internazionale Torino), data de fondarea fiind pe 7 septembrie 1893. Perioada lor cea mai importantă a fost până la mijlocul anilor 20, câștigând 9 campionate italiane – inclusiv pe primul – din 1898 și ultimul fiind în 1924.
Liga
Ionuț Radu, dorit în Spania de o echipă calificată în cupele europene! Ce club negociază cu Inter
22/06/2021 LA 11:00
Stadionul Luigi Ferraris a fost gazda clubului Genoa din 1911 până în prezent și din 1946 este împărțit cu clubul din același localitate – Sampdoria. Față de Sampdoria care a devenit o obișnuită a primei ligi, Genoa a pendulat între cele două ligi după al doilea război mondial, inclusiv două prezențe în Serie C.
Sampdoria are o istorie mai interesantă. El a fost fondat pe 12 august 1946 prin fuziunea a două cluburi cu vechime – apărute la sfârșitul secolului XIX – Sanmpierdarenese și Andrea Doria, ultimul fiind numit în onoarea guvernatorului genovez care a înfruntat forțele sultanului otoman în perioada renascentistă.
Cea mai bună perioadă a lor a fost la finalul secolului XX –anii 80 și anii 90 – perioadă în care au câștigat un campionat, 4 cupe, 1 supercupă. De asemenea, ei sunt cel mai performant club genovez la nivel european, reușind două finale consecutive în Cupa Cupelor în 1989 și 1990 (ultima câștigată). Ei au pierdut foarte greu finala de pe Wembley din 1992 a Cupei Campionilor Europei cu FC Barcelona, decisă în minutul 12 de prelungire.
https://i.eurosport.com/2009/11/28/561600.jpg

Istoric și meciuri

Primul meci oficial dintre cele două cluburi genoveze a avut loc în noiembrie 1946, în cadrul etapei a 7-a a campionatului italian de Serie A; pe stadionul Luigi Ferraris, Sampdoria învingea cu 3-0 concitadinea Genoa într-un sezon în care ambele au terminat campionatul la mijlocul clasamentului cu același număr de puncte – 36 – împărțit locurile 10-11.
În retur, Sampdoria a reușit o doua victorie, cu 3-2 pe același teren, ținând cont că se repetă situația pe care o aveau cluburile din Milano – Internazionale și Milan – care împărțeau San Siro sau Olimpico – împărțit de Roma și Lazio.
Prima victorie a celor de la Genoa a venit în sezonul următor în noiembrie 1947, când Genoa a învins cu 2-1 pe Sampdoria printr-o răsturnare interesantă de scor; oaspeții de la Sampdoria au deschis scorul în minutul 9 și au intrat la pauză cu avantaj pe tabelă, ca apoi gazdele să revină în ultimele zece minute ale meciului cu două goluri.
Meciul cu cele mai multe goluri din istoria derbiului genovez coincide și cu cea mai mare diferență de scor a unei echipe față de cealaltă. Se întâmpla în octombrie 1948, când Sampdoria învingea pe teren propriu cu un zdrobitor 5-1 pe Genoa. La acel meci, Curti reușea o dublă, continuat de Baldini, Bassetto și Prunnechi, oaspeții reușind doar un gol în min. 37 prin Corradini.
Genoa nu a mai reușit să învingă pe teren propriu într-un derbi pe Sampdoria din mai 2011, când a învins cu 2-1 pe Sampdoria când aveau în lot jucători precum Palacio, Kaladze sau Floro Flores – ultimul marcând și un gol. De atunci, au înregistrat în 7 meciuri – 2 egaluri (ambele cu 1-1) și 5 înfrângeri (trei cu scorul de 1-0), golaveraj 4-10.
În luna decembrie s-au înregistrat patru meciuri între cele două cluburi genoveze. Trei dintre ele au avut pe Sampdoria ca și gazdă, dintre care unul a dat Genoa ca și câștigătoare. În total s-au înregistrat 1 victorie Genoa, 1 egal și 1 victorii Sampdoria (golaveraj 5-6). Primul a avut loc pe 3 decembrie 1950, când Sampdoria învingea cu 2-1 pe Genoa care era oaspete. Ultimul a avut loc pe 7 decembrie 2008, când Sampdoria pierde cu 0-1 în fața lui Genoa care era oaspete.
Cele două cluburi s-au confruntat în competițiile oficiale de 100 ori (24 victorii Genoa – 37 egaluri – 39 victorii Sampdoria – golaveraj 96 Genoa – 116 Sampdoria). Primul gol în istoria derbiurilor genoveze a fost marcat de Giuseppe Baldini în partida din noiembrie 1946, în min. 26, pentru Sampdoria în victoria lor pe teren propriu cu 3-1. Duelurile au atins trei competiții diferite în funcție de conjunctura fiecărui club – Serie A (72), Serie B (16) și Cupa Italiei (12).
În totalul celor 100 de meciuri s-au înregistrat 30 de eliminări ale jucătorilor (fie directe, fie prin dublu cartonaș galben), iar jucătorul care a fost eliminat de cele mai multe ori în derbiul genovez este Davide Nicola (Genoa) – 3 cartonașe roșii în 6 meciuri. Toate eliminările sale au venit în repriza secundă și nu au avut un efect negativ asupra rezultatului final, echipa sa reușind 2 egaluri și 1 victorie – toate pe teren propriu (2-2, 1-1 și 2-0).
Cele mai multe eliminări s-au produs în trei meciuri – cu 3 cartonașe roșii în total (în două meciuri fiind implicat și D. Nicola). Genoa se poate lăuda cu cele mai multe eliminări în derbiul genovez – 18 (prima în octombrie 1948 – Vittorio Bergamo și ultima în mai 2019 – Davide Biraschi).
De asemenea, în total s-au marcat 8 autogoluri – cele mai multe având ca beneficiar pe Sampdoria (șase autogoluri înscrise de jucătorii lui Genoa) și care au ajutat la rezultate pozitive, reușind un total de 4 victorii, 1 egal și 1 înfrângere. Autogolurile au fost decisive în două meciuri – fiind ultimul gol marcat în partidă – octombrie 1956 (victoria cu 3-2 a Sampdoriei) și octombrie 2017 (victoria cu 2-1 a Sampdoriei).
Toate meciurile au fost jucate pe stadionul Luigi Ferraris din Genoa, o situație similară cluburilor din Roma, Milano și Torino. Cel mai timpuriu gol a fost marcat în minutul 1 de Ruotolo pentru Genoa în meciul cu Sampdoria din decembrie 1993, terminat 1-1. Cel mai târziu gol a fost marcat în min. 90+6 de Boselli tot pentru Genoa într-un meci cu Sampdoria din mai 2011, terminat 2-1. Practic, Genoa a scăpat neînvinsă când s-a deschis tabela prea devreme sau s-a închis prea târziu.
Cea mai lungă perioadă de invincibilitate pentru Sampdoria în meciurile directe cu Genoa a avut loc între aprilie 1948 și octombrie 1955 – când a adunat 11 meciuri fără înfrângere în toate competițiile – 5 victorii și 6 egaluri (golaveraj 9-17). În acea perioadă au reușit să obțină cea mai categorică victorie în derbiurile genoveze, un 5-1 în octombrie 1948.
https://i.eurosport.com/2019/10/20/2700050.jpg
Cea mai lungă perioadă de invincibilitate pentru Genoa în meciurile directe cu Sampdoria a avut loc între decembrie 2008 și noiembrie 2012 – când a adunat 6 meciuri fără înfrângere în toate competițiile – 5 victorii și 1 egal (golaveraj 10-2). În acea perioadă au reușit să obțină două victorii consecutive pe teren propriu cu 3 goluri marcate și 3 meciuri consecutive fără gol primit. Se poate numi perioada Gasperini – cea mai bună perioadă de când au revenit în Serie A.

Antrenori comuni și rivali

Primul antrenor care a antrenat cele două cluburi este Ernesto Poggi – un nativ al locului cunoscut de mulți ca Gippo Poggi, care și-a petrecut majoritatea carierei de jucător la cluburile genoveze de fotbal dinaintea războiului și după război, cu o perioadă scurtă la Milan și una mai lungă la Fiorentina.
S-a întors la Genoa în 1943 și a stat două sezoane, iar după un sezon a jucat ultimul sezon ca fotbalist la Sampdoria. Tot acolo a început să antreneze între 1950 și 1953, cu o pauză între 1951 și 1952. În 1959 a ajuns să antreneze pe Genoa, timp de un sezon.
A revenit pentru o scurtă perioadă în 1970 la Sampdoria pentru a fi secundul lui Fulvio Bernardini. Ca antrenor, a prins un singur derbi genovez pe banca Sampdoriei, o victorie cu 3-2 din postura de oaspeți.
După Poggi, Paolo Tabanelli se poate lăuda cu această onoare. Ca jucător s-a făcut remarcat cel mai mult pentru Udinese și Atalanta, pe care le-a și antrenat la un moment dat. Dar legat de derbiul genovez, prima experiență a venit la Sampdoria, unde a stat trei sezoane între 1953 ș 1956 – reușind să termine deasupra locului 10 în fiecare sezon.
Ca în cazul și altor antrenori străini, ei au lucrat în tandem cu aceștia – ei fiind trecuți ca directori tehnici – în acest caz fiind Lajos Czeizler. Tabanelli a fost pe banca Sampdoriei în șase rânduri: 1 victorie – 4 egaluri – 1 înfrângere – golaveraj 5-5. La Genoa a ajuns zece ani mai târziu și nu a apucat să întâlnească pe Sampdoria într-un derbi, cele două fiind în divizii diferite.
Roberto Lerici a avut un parcurs pasager la ambele echipe, ajungând la Sampdoria în 1962 și la Genoa în 1964, la fiecare stând un sezon fără prea mari reușite. De altfel, a prins doar două derbiuri genoveze – ambele pe banca lui Genoa – din care a ieșit neînvins cu două victorii – 2-1 și 1-0 – dar la finalul sezonului a retrogradat în Serie B.
Cu o carieră de zece ani la Sampdoria ca jucător, Giudo Vincenzi a fost protagonist în sezonul 1973-1974 în două derbiuri genoveze, în fața căreia a câștigat cu 2-1 și a terminat la egalitate, 1-1. La finalul sezonului, echipa lui s-a salvat și Genoa a căzut în liga a doua. În sezonul următor a preluat chiar pe Genoa, dar nu a rezistat mai mult de un an.
Luigi Cagni – un nume important ca jucător în anii 70 pentru Brescia a preluat banca tehnică a celor de la Genoa în sezonul 1998-1999, când echipa a terminat la mijlocul clasamentului din Serie B. Un an mai târziu ajungea la Sampdoria, unde a reușit să se mențină două sezoane, timp în care a întâlnit pe Genoa în derbiul genovez de două ori (un 2-0 și 0-2, practic o simetrie a rezultatelor și punctelor); primul sezon l-a terminat de la început până la sfârșit, iar în al doilea a fost schimbat cu Bellotto.
Zece antrenori au fost protagoniști ai derbiului genovez în ambele situații – jucător și antrenor. Primul a fost Luigi Simoni la Genoa (jucător între 1971 și 1974 – 3 derbiuri și antrenor între 1975 și 1978 – 8 derbiuri), urmat de austriacul Ernst Ocwirk la Sampdoria (jucător între 1956 și 1961 – 7 derbiuri (+2 goluri) și antrenor între 1962 și 1965 – 5 derbiuri).
I-au urmat Giuseppe Baldini la Sampdoria(jucător într 1953 și 1955 – 11 derbiuri (+3 goluri) și antrenor între 1965 și 1966 – 2 meciuri), Guido Vincenzi la Sampdoria (jucător între 1958 și 1969 – 14 derbiuri și antrenor între 1973 și 1974 – 2 derbiuri), Attilio Perotti la Genoa (jucător între 1968 și 1975 – 5 derbiuri și antrenor între 1986-1987, 1988 și 1996-1997 cu un singur derbi), Claudio Maselli la Genoa (jucător între 1968 și 1974 – 3 derbiuri și antrenor în 1993, 1995, plus principal la echipa de tineret între 1985 și 1998 – 3 derbiuri).
În noul secol, le-au urmat Claudio Onofri la Genoa (jucător între 1976-1978 și 1979-1985 – 8 derbiuri și antrenor între 2001 și 2002 – 1 derbi), Gianfranco Bellotto la Sampdoria (jucător între 1981 și 1984 – 3 derbiuri; antrenor între 2001 și 2002 – 2 derbiuri), Luigi del Neri la Sampdoria(jucător între 1980-1981 – 2 derbiuri și un gol și antrenor între 2009 și 2010 – 2 derbiuri).
https://i.eurosport.com/2009/10/15/552141.jpg
Ultimii trei oameni sunt oameni tineri, care s-au retras din postura de jucători la mijlocul anilor 2000 sau spre sfârșitul lor. Fiecare a debutat recent și a căpătat un statut cu potențial bun pentru Serie A. După veteranul Del Neri a urmat sârbul Sinisa Mihajlovici la Sampdoria (jucător între 1994 și 1998 – 1 derbi și antrenor între 2013 și 2015 – 3 derbiuri). Interesant e că l-a urmat atunci chiar Vincenzo Montella la Sampdoria
Croatul Ivan Juric a fost ultimul personaj care a prins derbiul genovez atât ca jucător (2006-2010 – 4 meciuri) cât și ca antrenor (2016-2018 – cu întreruperi – 3 meciuri) la Genoa. De altfel, el a fost de Gasperini sub aripa sa acordându-i se atenție specială la juniori și apoi ca secund al său la Internazionale sau Palermo).
https://i.eurosport.com/2015/11/22/1737527.jpg
Gasperini se poate lăuda ca fiind antrenorul cu cele mai multe prezențe într-un derbi genovez – numai puțin de 10 apariții – toate pe banca tehnică a celor de la Genoa. Acesta nu a jucat niciodată la cele două cluburi, dar a reușit să o antreneze pe Genoa în două rânduri (2006-2010 și 2013-2016 – aproape șapte-opt ani cumulat). În consecință numărul meciurilor lui este proporțional cu timpul petrecut, iar în cele 10 meciuri a obținut 4 victorii, 3 egaluri și 3 înfrângeri (golaveraj 13-7). Dintre acestea, se remarcă două victorii cu 3-0 pe teren propriu în fața Sampdoriei.
De asemenea sunt situații speciale în care un jucător a fost dedicat unui club ca jucător și a ales o altă direcție ca și antrenor, cel puțin până la momentul scrierii acestui articol. Primul a fost Renato Gei, care a fost jucător la Sampdoria între 1948 și 1953 și a fost principal la Genoa între 1961 și 1963. De notat că a fost colaboratorul și secundul lui Monzeglio la Sampdoria între 1958 și 1960.
Sunt și alte contexte de asociere, precum Del Neri – jucător la Sampdoria și antrenor la ambele cluburi genoveze, Sampdoria și Genoa, sau Montella – jucător la ambele cluburi și antrenor doar la Sampdoria.
Deși Renato Gei nu este un exemplu clar de antrenor principal în cazul Sampdoriei, sunt două exemple recente de antrenori care au participat la acest derbi de pe banca ambelor echipe: Luigi Del Neri și Delio Rossi.
Delio Rossi a devenit antrenor la Genoa la 39 de ani și a stat un singur sezon, în Serie B, neavând o performanță importantă sau o încercare reușită de a promova; după experiența sa notorie de la Lazio – cea mai longevivă de altfel și cea de la Palermo, a urmat episodul Sampdoria – în sezonul 2012-2013 (unde a terminat pe locul 14 și a reușit să rămână neînvins după 2 derbiuri genoveze – un 3-1 și 1-1).
Luigi Del Neri a fost ultimul antrenor prezent în derbi genovez, atât pe banca lui Genoa, cât și pe banca Sampdoriei – în perioade diferite, evident. Prima dată la Sampdoria în sezonul 2009-2010 – un 1-3 și 0-0 cu Genoa și a a doua oară la Genoa în sez. 2012-2013, un 1-3. Practic, de fiecare dată a avut de pierdut sau nu a învins, deși a jucat la ambele capete.
https://i.eurosport.com/2019/10/29/2706165.jpg
Thiago Motta este la debutul său în cariera de antrenor, Genoa fiind primul club profesionist pe care îl conduce din această toamnă după experiența la echipa de tineret a lui Paris Saint-Germain, cu care a terminat pe locul 2 în campionatul de profil și a încercat să revoluțieze cu un sistem de joc 2-7-2, cu portarul protagonist activ în jocul de pase.
De asemenea, Motta va fi al unsprezecelea personaj care ajunge să antreneze echipa la care s-a afirmat ca jucător – în cazul acest Genoa – unde a jucat în sezonul 2008-2009. Legat de întâlnirea cu veteranul Claudio Ranieri, aceștia au lucrat împreună o singură dată în sezonul 2011-2012, la Internazionale Milano – ultimul pentru braziliano-italianul la clubul lombard. Sub comanda lui Ranieri, Motta a jucat 13 meciuri și a marcat 3 goluri pentru Inter.
Claudio Ranieri se află și el la o premieră genoveză, nefiind asociat ca jucător sau ca antrenor până acum cu Genoa sau Sampdoria. Totuși, el are o carieră care însumează peste 30 de ani de experiență perioadă în care a întâlnit pe Genoa ca antrenor al echipelor italiene pe care le-a manageriat – Cagliari, Napoli, Fiorentina, Juventus, Roma și Inter.
În total, Ranieri a întâlnit de 17 ori ca adversar pe Genoa, reușind un palmares de 10 victorii, 4 egaluri și 3 înfrângeri (golaveraj 35-22). Cea mai categorică victorie a reușit-o la Juventus, când a învins-o cu 4-1 pe Genoa pe teren propriu (noiembrie 2008). Cele trei înfrângeri au venit toate pe terenul celor de la Genoa și toate s-au terminat la un gol diferență (1-2 cu Napoli în 1992, 2-3 cu Juventus în 2009 și 3-4 cu Roma în februarie 2011).
Interesant e că singurele meciuri în care Ranieri a întâlnit pe Genoa în decembrie s-au disputat pe terenul genovez – stadionul Luigi Ferraris. Prima dată în decembrie 1992, când a pierdut cu Napoli, 1-2 și în decembrie 2011, când a câștigat cu Inter, 1-0.

Jucători străini

Primul fotbalist cu cele mai multe prezențe în derbiul genovez este Fosco Becattini cu 19 meciuri – toate pentru Genoa CFC (17 în Serie A și 2 în Cupa Italiei) între 1945 și 1961; și-a petrecut întreaga carieră la clubul genovez și a jucat peste 400 de meciuri pentru aceștia, având recordul de prezențe până ce a fost depășit de Gennaro Ruotolo. Ca și Becattini, acesta a jucat 19 derbiuri genoveze și 2 goluri pentru Genoa (10 în Serie A, 5 în Serie B și 2 în Cupa Italiei), între 1988 și 2002.
Jucătorii cu cele mai multe goluri în derbiul genovez se poate lăuda fiecare cu 5 goluri – Adriano Bassetto, Gugliemo Trevisan și Giuseppe Baldini – ultimul reușind această performanță cu cel puțin un gol marcat pentru fiecare parte în derbi.
https://i.eurosport.com/2008/11/13/480037.jpg
Cele mai multe goluri marcate de un jucător într-un derbi au fost reușite de Diego Milito în mai 2009, pe teren propriu, într-o victorie cu 3-1 cu Genoa, înscriind în min. 30, min. 73 și min. 90+3. De altfel, acea victorie a reprezentat prima pe teren propriu într-un derbi genovez disputat în Serie A după o pauză de 35 de ani.
Argentinianul a mai înscris un gol într-un derbi, exact în turul din acel sezon, un gol care i-a adus victoria în deplasare cu Sampdoria. Practic, în sezonul 2008-2009, Diego Milito a reușit cu patru goluri să aducă șase puncte în fața lui Sampdoria.
Portarul cu cele mai mult prezențe în derbiul genovez este desigur vedeta anilor 90 și portar al naționalei Italiei la mondialul american – Gianluca Pangliuca cu 10 meciuri (între 1989 și 1994 la Sampdoria – 11 goluri primite) din care patru remize albe fără gol primit. Singurul portar care a apărat poarta ambelor echipe în derbiul genovez a fost Pietro Bonetti – 6 (5 pentru Sampdoria și 1 pentru Genoa).
Pe lângă portarul Bonetti, Dario Marcolin este jucătorul cu cele mai multe prezențe cumulate în derbiul genovez, de partea ambelor echipe – 6 (la Genoa – 2 meciuri în Serie A și la Sampdoria – 4 meciuri în Serie B).
Opt jucători români au fost legitimați la Genoa și niciunul la Sampdoria, iar din aceștia doar șase au prins un derbi al Genovei. Cei doi ghinioniști care nu au prins un meci cu Sampdoria au avut oricum un parcurs scurt la clubul genovez – Marius Sava (2001) și Adrian Stoian (2014).
Primul român care a fost legitimat la Genoa și implicit a fost protagonist într-un derbi cu rivalii locali a fost Dan Petrescu în sezonul 1993-1994. Acesta a fost integralist în decembrie 1993, când echipa sa a remizat pe teren propriu cu 1-1. Alături de acesta, doi jucători au jucat și ei un singur derbi și toți au fost integraliști (Vali Nastase și Claudiu Niculescu).
https://i.eurosport.com/2019/11/26/2724556.jpg
Singurul român cu meciuri constante în Serie A este portarul Ionuț Radu, ajuns în sezonul trecut titular în poarta celor de la Genoa și care își va depăși probabil numărul de derbiuri genoveze – 2, amândouă terminate cu două goluri marcate la finalul meciului, cu 3 goluri primite în total (un 2-1 și 1-1 în sezonul trecut).
Paul Codrea și Adrian Mihalcea au jucat cel mai mult în tricoul lui Genoa – 3 partide. Amândoi au prins două meciuri în Serie B și 1 în Cupa Italiei, dar în conjuncturi diferite. Mihalcea a început ca rezervă și a intrat pe ultimele 10 minute în două dintre acestea, iar într-unul a fost titular schimbat la pauză, iar Codrea a fost integralist în toate cele trei partide.
Derbiul genovez care a surprins cei mai mulți jucători români pe teren s-a înregistrat în noiembrie 2002 în Serie B, când Sampdoria învingea cu 2-1 pe teren propriu pe Genoa, cu trei jucători români. La echipa oaspete au evoluat Paul Codrea și Claudiu Niculescu pe tot parcursul celor 90 de minute, iar Adrian Mihalcea a intrat în minutul 82. La finalul sezonului, echipa lor a terminat pe locul 18 față de Sampdoria care a promovat în Serie A.
Printre jucătorii au evoluat la ambele echipe, pot fi enumerați Giorgio Basanti, Engelbert Koenig, Longino Di Piazza (anii 40), Vittorio Bergamo, Pietro Bonetti Giuseppe Baldini (anii 50), Giovanni Bolzoni, Bruno Franzini, Ugo Rosin, Paolo Barison (anii 60), Natalino Fossati, Giorgio Garbarini, Giancarlo Morelli, Rosario Di Vincenzo (anii 70), Gianluca Berti, Enrico Vella, Alessandro Scanziani, Ivano Bonetti (anii 80), Roberto Breda, Marco Sgro, Dario Marcolin, Marco Carparelli (anii 90), Luca Antonini, Andrea Caracciolo, Andrea Ranocchia, Vittorio Tosto, Pietro Strada, Andrea Gasbarroni, Marco Borriello, Riccardo Saponara, Mattia Cassani, Andrea Bertolacci, Ruben Olivera, Ezequiel Munoz, Luka Krajnc, Pedro Pereira, Antonio Floro Flores, Alberto Frison, Massimo Bonanni (anii 2000).
Ultimele 5 meciuri:
Genoa nu a mai reușit să învingă pe teren propriu într-un derbi pe Sampdoria din mai 2011, când a învins cu 2-1 și aveau în lot jucători precum Palacio, Kaladze sau Floro Flores – ultimul marcând și un gol. De atunci, au înregistrat în 7 meciuri – 2 egaluri (ambele cu 1-1) și 5 înfrângeri (trei cu scorul de 1-0), golaveraj 4-10.
14.04.2019 – Sampdoria – Genoa 2-0 (Serie A)
Stadionul Luigi Ferraris – Genova. Etapa 32. Serie A. Arbitru: Giampaolo Calvarese. Spectatori: 30.548.
Goluri: 1-0 Defrel min. 3, 2-0 Quagliarella min. 53 penalti.
TwitterTwitterhttps://twitter.com/WhoScored/status/1117440989394886656Embed
Sampdoria: Audero – Sala (83 Bereszynski), J. Andersen, Colley, Murru – Praet, Ekdal, Linetty (58 Jankto) – Ramirez – Defrel (71 Gabbiadini), Quagliarella (C). Antrenor: Marco Giampolo. CG: Linetty 30, Gabbiadini 90+3.
Genoa: I. Radu – Romero, Biraschi, Criscito (C) – P. Pereira, Rolon (56 Lerager), M. Veloso, Bessa (77 A. Favilli), D. Lazovic – Pandev, C. Kouame (72 Sanabia). Antrenor: Cesare Prandelli. CG: Criscito 8, Pandev 60, Romero 66, Veloso 79, Lerager 87. CR: Birasschi 51.
25.11.2018 – Genoa – Sampdoria 1-1 (Serie A)
Stadionul Luigi Ferraris – Genova. Etapa 13. Serie A. Arbitru: Daniele Doveri. Spectatori: 33.727.
Goluri: 0-1 Quagliarella min. 8, 1-1 Piatek min. 17 penalti.
Genoa: I. Radu – Romero, Biraschi, Criscito (C) – M. Veloso – Romulo, Hiljemark, Bessa (83 Sandro), D. Lazovic (71 P. Pereira) – C. Kouame, Piatek. Antrenor: Ivan Juric. CG: Criscito 73, Sandro 85.
Sampdoria: Audero – Bereszynski, L. Tonelli, J. Andersen, Murru – Praet, Ekdal, Jankto – Ramirez (73 Saponara) – Defrel (52 Caprari), Quagliarella (C). Antrenor: Marco Giampolo. CG: Audero 17.
07.04.2018 – Sampdoria – Genoa 0-0 (Serie A)
Stadionul Luigi Ferraris – Genova. Etapa 31. Serie A. Arbitru: Davide Massa. Spectatori: 30.117.
Sampdoria: E. Viviano – Bereszynski (52 Sala), M. Silvestre, G. Ferrari, Murru – Praet, L. Torreira, Linetty – Caprari (81 Ramirez) – Quagliarella (C), C. Zapata. Antrenor: Marco Giampaolo. CG: Bereszynski 45.
Genoa: Perin (C) – Biraschi, Spolli, Zukanovic – P. Pereira, Hiljemark, Bertolacci, L. Rigoni, Laxalt – Pandev (61 Cofie) – Lapandula (88 Galabinov). Antrenor: Davide Ballardini. CG: Pandev 23, Rigoni 45.
04.11.2017 – Genoa – Sampdoria 0-2 (Serie A)
Stadionul Luigi Ferraris – Genova. Etapa 12. Serie A. Arbitru: Massimiliano Irrati. Spectatori: 32.288.
Goluri: 0-1 Ramirez min. 24, 0-2 Quagliarella min. 84.
Genoa: Perin (C) – Izzo, Rossettini, Zukanovic – A. Rosi (53 D. Lazovic – 86 Pellegri), Omeonga, M. Veloso, Laxalt – L. Rigoni (67 Pandev), Taarabt - Lapandula. Antrenor: Ivan Juric. CG: Lapandula 27, M. Veloso 58, Rossettini 69, Taarabt 80.
Sampdoria: E. Viviano – Bereszynski, M. Silvestre, G. Ferrari, Strinic – Praet (77 R. Alvarez), L. Torreira, Linetty – Ramirez (60 E. Barreto) – Quagliarella (C), D. Zapata (87 Caprari). Antrenor: Marco Giampaolo. CG: Bereszynski 23, Ferrari 44.
11.03.2017 – Genoa – Sampdoria 0-1 (Serie A)
Stadionul Luigi Ferraris – Genova. Etapa 28. Serie A. Arbitru: Daniele Orsato. Spectatori: 31.190.
Goluri: 0-1 Muriel min 71.
Genoa: Lamanna – izzo, Burdisso (C), E. Munoz – I. Cofie (83 Taarabt) – D. Lazovic (76 R. Palladino), Hiljemark, O. Ntcham (90+1 Morosi), Laxalt – G. Simeone, M. Pinilla. Antrenor: Andrea Mandorlini. CG: Cofie 20, Pinilla 45, Ntcham 51, Burdisso 86.
Sampdoria: E. Viviano – Sala, M. Silvestre, Skriniar, Regini – E. Barreto, L. Torreira, Linetty – B. Fernandes (75 Praet) – Quagliarella (C) (67 P. Schick), Muriel (87 Djuricic) Antrenor: Marco Giampaolo. CG: Sala 41, Barreto 52, Muriel 72, Viviano 90+2.
Serie A
"Aproape sigur va fi titular!" Ionuț Radu, aproape de despărțirea de Inter! Unde ar putea ajunge
14/06/2021 LA 13:49
Serie A
Ionuț Radu a debutat în acest sezon pentru Inter: "Am fost pregătit. Muncesc mereu pentru asta"
09/05/2021 LA 05:35