Actualmente în Serie C, Pro Vercelli a reprezentat, alături de Genoa, două dintre cele mai importante identități colective italiene la începutul secolului XX. Cele două au obținut, între 1898 și 1924, un total de 16 titluri de campioană a Italiei, înainte ca primul eșalon italian să treacă, începând cu sezonul 1929-30, la actualul format Serie A.

Pro Vercelli, primul mare club al Piemontului

Asemenea celor de la Genoa, cel mai vârstnic club activ din fotbalul italian, Pro Vercelli și-a început inițial activitatea în afara sferei fotbalistice, în calitate de gimnastică, în 1892, după ce fusese înființată la data de 30 noiembrie 1891. Unsprezece ani mai târziu este înființată secția de fotbal a clubului, avându-l în rol principal pe Marcello Bertinetti, un scrimer, arbitru și jucător de fotbal, medaliat cu aur la cea dintâi disciplină în cadrul edițiilor de la Paris (1924), respectiv Amsterdam (1928) ale Jocurilor Olimpice de Vară.
Serie A
Sampdoria - Inter 2-2. Radu Drăgușin "uitat" pe banca de rezerve
12/09/2021 LA 14:24
Astfel, în calitatea de președinte al celor de la Pro Vercelli a fost instalat avocatul italian Luigi Bozino, ce avea să ocupe această funcție de conducere timp de treizeci de ani, fiind totodată președinte al Federației Italiene de Fotbal, dar și vicepreședinte al forului mondial FIFA.
În 1906, Pro Vercelli devine membru afiliat al Federației Italiene de Fotbal și are dreptul de a se înscrie în eșalonul secund italian, la care iau parte alte șapte echipe: echipele secunde ale celor de la AC Milan, Juventus, Andrea Doria (una dintre cele două echipe care au format mai târziu Sampdoria) și US Milanese, Virtus Juventusque și FC Bergamo. Într-o manșă de tip tur-retur, Pro Vercelli este învinsă în ambele rânduri de echipa secundă a lui Juventus, scoruri 0-4, respectiv 0-3 și ratează orice șansă de a obține promovarea către Prima Categoria, numele purtat de prima ligă a campionatului de fotbal din Italia, până în anul 1929, când s-a trecut la formatul intitulat ”round-robin”, ce presupune că fiecare echipă trebuie să joace cu fiecare între ele.
În pofida ratării promovării către prima ligă a Italiei, Pro Vercelli își îndeplinește obiectivul un sezon mai târziu și astfel va debuta în Prima Categoria odată cu startul anului competițional 1908, ce va consemna totodată și primul dintre cele șapte titluri de campioană a Italiei din palmares.

Dominația piemonteză

La debutul pe prima scenă, Pro Vercelli este obligată să dispute o dublă manșă contra celor de la Juventus pentru a-și obține locul alături de cele două echipe înregistrate și în același timp calificate pentru faza finală a campionatului, Andrea Doria, respectiv Milanese. În prima manșă disputată contra torinezilor, Pro Vercelli a remizat pe propriul teren prin scorul de 1-1, pentru ca la o săptămână distanță, ”leii” să se impună cu scorul de 0-2 și să li se alăture celor două echipe deja înscrise în lupta pentru titlul de campioană.
Deși numărul de echipe participante la nivelul primei ligi a fost unul restrâns, campionatul italian s-a desfășurat pe durata a aproximativ două luni și jumătate, începând cu data de 1 martie 1908 și până pe 17 mai. În urma celor patru etape disputate din această fază a competiției, Pro Vercelli a înregistrat un bilanț de două victorii și alte două rezultate de egalitate, consolidându-și astfel primul titlu de campioană a Italiei, la sezonul de debut. Acesta avea să fie primul dintre cele șapte trofee interne majore pentru Pro Vercelli în decurs de doar 12 ani.
Cu toate acestea, numărul redus de echipe participante la nivelul primei ligi este unul explicabil. Începând cu anul competițional 1908, Federația Italiană de Fotbal a introdus o nouă regulă prin care interzice permiterea jucătorilor străini să evolueze în campionatele de fotbal ale Italiei, astfel că multe dintre echipele cu istorie, printre care și cea mai titrată echipă a acelei perioade, Genoa, au fost nevoite să își anunțe retragerea din competiție. Un moment mai mult decât prielnic pentru Pro Vercelli de a se stabili în circuitul ”calcio”, datorită politicii de dezvoltare a tinerilor jucători italieni din propria academie, încă de la momentul înființării secției de fotbal.
De altfel, Pro Vercelli a avut privilegiul să beneficieze de o generație de jucători extraordinară. Cea mai importantă piesă în jocul de construcție al ”leilor”, Giuseppe Milano, a evoluat întreaga sa carieră pentru Pro Vercelli, reprezentând totodată și Squadra Azzurra în cadrul Jocurilor Olimpice de Vară de la Stockholm, în 1912. Partenerul său din linia mediană, Guido Ara, a fost, de asemenea, un ”one-man club”, bifând 13 ani în tricoul alb al celor de la Pro Vercelli. După ce și-a anunțat retragerea din activitate în 1921, Guido Ara va deveni un an mai târziu noul antrenor al ”leilor”, Pro Vercelli câștigând, sub comanda sa, ultimul titlu de campioană a Italiei din istoria sa.
În ceea ce privește compartimentul ofensiv, Pro Vercelli a putut conta pe Carlo Corna, respectiv Carlo Rampini, cele mai importante două piese din angrenajul consacratei generații de jucători ai piemontezilor. Unul dintre jucătorii ce și-a petrecut întreaga carieră sub uniforma albă, Corna a marcat 43 de goluri în 115 apariții pentru Pro Vercelli, în decursul a 12 ani, trecându-și în palmares cinci titluri de campion al Italiei, în timp ce colegul său din atac, Rampini, este golgheterul all-time al clubului din micuțul oraș Vercelli, cu 106 goluri înscrise în 99 de partide interne.
Cunoscut drept un tânăr muncitor, Rampini obișnuia să se ocupe de ferma părinților în timpul liber, în timp ce, în urma prestațiilor mai mult decât convingătoare de pe terenul de joc, era răsplătit așa cum se cuvine de Luigi Bozino, președintele lui Pro Vercelli. După victoria istorică din manșa secundă a partidei disputate contra lui Juventus, în 1908, Bozino i-a oferit lui Rampini către un trabuc pentru fiecare gol marcat, aceasta devenind ulterior recompensa reușitelor lui Carlo Rampini. Evident, nu altceva de făcut decât să își mențină forma cât mai constantă. La urma urmelor, o astfel de recompensă nu putea fi ratată. Cu toate acestea, Rampini era și un om de nădejde în momentele dificile. Atunci când colegul său, Carlo Corna, s-a îmbolnăvit de gripă, Rampini a ales să își vândă o parte din trabucurile făcute cadou de către președintele Bozino pentru a-i putea plăti acestuia tratamentul medical. În cele din urmă, la vârsta de doar 24 de ani, Rampini a ales să pună capăt, în mod prematur, carierei de jucător pentru a se dedica în totalitate fermei familiei sale, în 1914. Până atunci, avea de îndeplinit anumite datorii morale față de clubul Pro Vercelli.
În 1909, Pro Vercelli își adjudecă al doilea titlu consecutiv de campioană a Italiei, grație succesului din finala contra celor de la Milanese, adversari în ediția precedentă. După victoria reușită pe 4 aprilie în fața propriilor supoteri, scor 2-0, Pro Vercelli a remizat la doi trei săptămâni mai târziu, suficient pentru o nouă victorie internă.
Primul moment dificil al ”leilor” a survenit în ediția din 1910 a primului eșalon italian, atunci când, calificați pentru ultimul act al competiției, cei de la Pro Vercelli au fost nevoiți să evolueze cu juniorii împotriva lui Internazionale Milano, datorită faptului că o bună parte dintre jucători și-au găsit angajamente chiar înaintea partidei. Așadar, finala nu a putut fi amânată pentru o dată ulterioară, așa că Inter s-a impus printr-un categoric 10-3.
Lipsa unei noi încoronări în calitate de campioană a ”cizmei” a stimulat și mai mult formația din Piemont, care va obține trei titluri consecutive între 1911 și 1913, ulterior instalându-se o sincopă din punct de vedere al succesului intern. În stagiunile 1913-14, respectiv 1914-15, Pro Vercelli este eliminată înainte de faza finală a competiției, Casale și Genoa fiind cele două formații ce au profitat de pasul greșit de marea favorită la câștigarea trofeului.
În 1916, odată cu intrarea Italiei în Primul Război Mondial în 1916, întreaga activitate fotbalistică a fost întreruptă până în anul 1919, astfel că în stagiunea 1919-20, Internazionale Milano își adjudecă al doilea titlu din istorie în urma unei finale disputate împotriva revelației Livorno, scor 3-2. Cu toate acestea, Pro Vercelli își va adjudeca următoarele două Scudetto, în 1921 și 1922, sub comanda fostului jucător Carlo Corna, acestea fiind ultimele două trofee majore din palmaresul ”leilor”.

Declinul ”leilor”, momentul prielnic al viitorilor giganți

În urma unor clasări nesatisfăcătoare de-a lungul următoarelor ediții ale primului eșalon, Pro Vercelli debutează sub noul format al Serie A, introdus începând cu startul sezonului 1929-30. La capătul celor 34 de etape parcurse, Pro Vercelli a încheiat la jumătatea ierarhiei, pe locul al nouălea. Ambrosiana-Inter a reușit să profite de pașii greșiți făcuți de Genoa, ocupanta locului secund și a reușit să își treacă în palmares al treilea din cele 18 titluri ale Italiei. În schimb, pentru Pro Vercelli, traiectoria parcursă în ultimele opt sezoane a reprezentat un uriaș semn de întrebare referitor la viitorul acestora la nivel înalt.
Tocmai în sezonul 1929-30 avea să își facă debutul, în fotbalul profesionist, unul dintre cei mai mari jucători italieni ce au îmbrăcat tricoul Squadrei Azzurra, în persoana lui Silvio Piola. Promovat de la academia lui Pro Vercelli, Piola s-a dovedit, timp de cinci sezoane, o piesă mai mult decât utilă. În cele 127 de ocazii în care a îmbrăcat uniforma albă la nivelul Serie A, Piola a marcat 51 de goluri, ce au fost rampa de lansare către transferul la Lazio, unde și-a ”cimentat” statutul de legendă în ”calcio”. Însă pentru Pro Vercelli, plecarea lui Piola era sinonimă cu sfârșitul.
La capătul sezonului 1934-35, primul fără Silvio Piola în lotul de jucători, Pro Vercelli încheie pe ultima poziție a clasamentului din Serie A, cu doar 15 puncte și își ia adio, pentru totdeauna, de la primul eșalon italian. De aici, declinul ireversibil.
Prima mare echipă a Piemontului va retrograda din Serie B la finele sezonului 1947-48, urmând o perioadă foarte lungă petrecută în ultimul eșalon profesionist, Serie C, dar și în ligile amatoare ale fotbalului italian.
În sezonul 1993-94, după mai multe decenii în care Pro Vercelli a evoluat la nivel amator, clubul obține titlul de campioană a Serie D, intitulat Scudetto Dilettanti și își recapătă statutul de echipă profesionistă. În două rânduri, Pro Vercelli a participat în play-off-ul de promovare către Serie B, în 1994-95, respectiv 2000-01, însă fără succes. În anul 2006, vechea societate a clubului intră în faliment și se optează pentru varianta unei fuziuni între echipa locală Pro Belvedere Vercelli, club fondat în 1912, ce nu a jucat niciodată la nivel profesionist și Trino Calcio, ce la acel moment evolua în Serie D, formând astfel un tot unitar. Sub noile culori, galben și verde, clubul va căpăta denumirea de A.S. Pro Belvedere Vercelli și preia locul celor de la Trino Calcio în Serie D.

Noul Pro Vercelli și reîntoarcerea în Serie B

Anul 2008 avea să aducă probleme financiare grave pentru Pro Belvedere și, deși acestea au fost parțial remediate, situația a recidivat în vara lui 2010. În urma unei strângeri de fonduri antreprenorale, în valoare totală de 140,000 de euro, clubul din Piemont solicită înregistrarea în Serie D. În urma unei decizii ale Federației Italiene de Fotbal, Pro Belvedere Vercelli este oficial exclusă din Serie D, iar două zile mai târziu, Pro Belvedere redevine FC Pro Vercelli, obținând ulterior marca sportivă și întreg palmaresul clubului cu șapte titluri de campioană a Serie A.
În 2011, în urma unei excluderi a celor de la Ravenna, Pro Vercelli aplică pentru locul vacant din Serie C și este acceptată pentru sezonul următor, iar la finalul stagiunii 2011-12, ”leii”, din postura de echipă calificată pentru play-off-ul de promovare, câștigă finala disputată contra lui Carpi și astfel se reîntorc, după mai bine de șase decenii, în al doilea eșalon al Italiei.
Sezonul revenirii în Serie B s-a încheiat cum nu se poate mai nefericit pentru Pro Vercelli, care termină pe penultimul loc al clasamentului ediției 2012-13 și revin în liga a treia, pentru doar un sezon. Din nou, din postura de echipă calificată în play-off. Pro Vercelli învinge formațiile FeralpiSalo, Savona și Sudtirol pentru a obține o nouă întoarcere în Serie B.
După două salvări consecutive de la retrogradare, Pro Vercelli retrogradează în Serie C în sezonul 2017-18, însă în vara acestui an, ambițiile asupra unei potențiale promovări au crescut odată cu aducerea la nivelul băncii tehnice a lui Alberto Gilardino. Retras din activitate în vara anului trecut, Gilardino a propus ca obiectiv clasarea pe locurile de play-off pentru actualul sezon al Serie C, dată fiind poziția a cincea ocupată la finalul stagiunii precedente.
https://i.eurosport.com/2019/11/18/2719156.jpg
Având în lot un jucător italian de origine română, pe numele său Raoul Mal, în vârstă de doar 19 ani, Pro Vercelli se află după primele 14 etape pe locul al treisprezecelea în Grupa A, la un singur punct distanță față de locurile de play-off. În ciuda imaginii actuale, aflată în antiteză cu bogata sa istorie, despre Pro Vercelli se poate spune un singur lucru: ambiția rămâne aceeași. În asemenea timpuri, drumul către revenirea în Serie A este mai mult decât anevoios, însă în paginile de istorie ale fotbalului din Peninsulă, Pro Vercelli va avea, pentru totdeauna, un loc în careul marelor campioane.
Serie A
Juve a recunoscut că l-a ratat pe Haaland "la milimetru". Cum a căzut afacerea
10/09/2021 LA 10:03
Serie A
Era post-Ronaldo a început dezastruos. Juventus, înfrângere istorică, pe teren propriu, în Serie A
28/08/2021 LA 21:02