Aventura celor de la Venus a început în vara anului 1914, atunci când un grup de studenți ai Școlii de Arte și Meserii au pus bazele clubului care, ulterior, va deveni cea mai cunoscută echipă a perioadei interbelice din fotbalul românesc. Un an mai târziu, în luna iulie, clubul a fost afiliat la Federația Română de Fotbal, ce a purtat în acea perioadă acronimul FSSR (Federația Societăților Sportive din România).
Astfel, echipa cu sediul pe Strada Buzești din București își putea rula, în mod oficial, activitatea fotbalistică, însă datorită faptului că în timpul Primului Război Mondial cele mai multe campionate de fotbal ale Europei au fost suspendate, Venus a fost obligată să dispute exclusiv meciuri amicale.
https://i.eurosport.com/2019/11/11/2715087.jpg
Romanian Liga I
CFR, victorie norocoasă la Arad. UTA a ratat ocazii ireale! Petrescu: "Nimeni nu o să mai bată aici"
ACUM 7 ORE

Primul titlu de campioană, eveniment de pomină

După sfârșitul Primului Război Mondial, pe teritoriul țării noastre s-a instalat ceea ce se numea ”epoca romantică” a fotbalului românesc. În această perioadă, jucătorii erau președinți de club, secretari, casieri sau chiar colaborau la cotidianele care prezentau cronici sportive. La nivelul primei ligi românești se aflau patru echipe din Capitală, Venus, Tricolor și Colțea, plus o singură echipă din provincie, Prahova Ploiești.
În stagiunea 1919-20, cea care a consemnat reluarea campionatului de fotbal al României, Venus București și-a adjudecat primul titlu de campioană din istoria sa, după cele șase etape disputate în format tur-retur. La capătul acestui prim sezon în Divizia A, Venus a înregistrat un bilanț de patru victorii, un rezultat de egalitate și o înfrângere. Acesta avea să fie primul eveniment de pomină pentru ”negrii din Splai”, care în anul următor vor sărbători un secol de la primul triumf pe plan intern.
https://i.eurosport.com/2019/11/11/2715086.jpg

Un club modern în vremuri de mult apuse

Porecliți ”negrii din Splai”, datorită faptul că arena lui Venus era amplasată între Splaiul Dâmboviței și Podul Venus, Venus București a fost primul club românesc ce reprezenta aristocrația, din conducerea clubului făcând parte generalul și totodată prefectul Poliției Capitalei, domnul Gabriel Marinescu; alături de el, Alexandru Elădescu, un reputat avocat originar din București. Pe lângă aceștia, mai mulți avocați, juriști și militari ai Armatei Române erau membri cotizanți ai clubului. De altfel, Venus București avea în posesia sa una dintre cele mai moderne stadioane de pe ”bătrânul continent”, Stadionul Venus. Cu o capacitate de 15,000 de locuri, arena celor de la Venus era prevăzută cu instalație de nocturnă, gazon, terenuri anexe și cabinete medicale și de recuperare, ceea ce, în ziua de astăzi, ar fi reprezentat un vis îndeplinit pentru multe dintre echipele ce activează la nivelul primului eșalon al României.
Deoarece costurile unei astfel de arene depășeau bugetul, chiar și pentru oamenii din clasa aristocrației bucureștene, Alexandru Elădescu a fost nevoit să vândă o pădure de la periferia Bucureștiului, care se afla în proprietatea sa, pentru a beneficia de suma necesară demarării construcției.
În 1931, Venus București dispută meciul de inaugurare al Stadionului Venus împotriva celor de la Juventus București, scor 2-3, clubul Venus evoluând de la înființare și până la acest moment pe arena Romcomit. Aflată în custodia Băncii Comerciale Româno-Italiană, arena Romcomit a fost prima de pe teritoriul României care a fost dotată cu instalație de nocturnă, primul meci disputat pe "lumină artificială" având loc în anul 1933. Complexul în care a fost integrat stadionul Romcomit beneficia de mai multe terenuri de tenis, un bazin de înot, o sală de sport și una de scrimă.
https://i.eurosport.com/2019/11/11/2715084.jpg

Drumul către Cupa Europei Centrale

De la primul mare triumf în fotbalul românesc, survenit în urmă cu aproximativ un secol, Venus București mai câștigă alte două ediții ale campionatului intern, în 1921, respectiv 1929. Astfel, Venus, cu o arenă modernă și o puternică influență din partea celor aflați în funcții importante, pregătește următorul pas din scurta istorie a sa: participarea în Cupa Mitropa, denumită oficial Cupa Europei Centrale. Astfel, Venus București ia titlul de campioană a României în anii 1932, respectiv 1934, având în lot la acel moment jucători precum Jean Lăpușneanu, Lazăr Sfera, Gheorghe Albu, Alfred Eisenbeisser, Constantin Stanciu, și frații Vâlcov, Colea, Volodea și Petea. Ulterior, lotului de jucători aveau să se alăture portarul Mircea David, Kostas Choumis, cel mai scump transfer în istoria fotbalului românesc, până după cel de-al Doilea Război Mondial, Traian Iordache și Iuliu Bodola.
Trei ani mai târziu, Venus se reîncoronează drept campioană a României și devine prima echipă din istoria fotbalului românesc participantă în cadrul Cupei Mitropa, singura competiție oficială intercluburi a Europei. Aici, Venus urma să o întâlnească pe campioana în exercițiu a Ungariei, Ujpest. După o înfrângere a bucureștenilor în manșa tur, scor 4-6, Ujpest a administrat în manșa secundă un sec 4-1, consemnând eliminarea celor de la Venus din competiție. Un an mai târziu, Rapid București și Ripensia Timișoara produceau surpriza prin eliminările lui Ujpest, respectiv AC Milan.
Deși a reușit în întreaga sa istorie să obțină opt titluri ale Diviziei A, Venus București nu a câștigat niciodată Cupa României. De altfel, cel mai lung parcurs în această competiție l-a reprezentat ultimul act jucat în ediția din 1940, bifând alte șase semifinale, fiind eliminată de fiecare de rivalii de la Rapid București.
În cadrul Cupei Europei Centrale, Venus București a mai avut alte două participări, ce s-au soldat cu calificarea în faza sferturilor de finală, fiind eliminată de Bologna în 1939, respectiv OFK Beograd, un an mai târziu.
https://i.eurosport.com/2019/11/11/2715083.jpg

Sfârșitul unui vis frumos

Timp de șase ani, campionatele de fotbal ale României au fost întrerupte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ele fiind reluate odată cu sezonul 1946/47. Cu patru echipe din București și zece din provincie, Divizia A își reia activitatea, însă fără Venus București, deoarece participantele din Capitală au fost desemnate în funcție de clasările în campionatul bucureștean, ediția 1945/46. Clasată pe locul al cincilea în campionatul local, Venus București este repartizată în Divizia B, unde nu doar că ratează promovarea la primul sezon în afara primului eșalon, însă va retrograda un an mai târziu în liga a treia. Această contraperformanță va fi, de altfel, și începutul sfârșitului pentru cea mai titrată echipă românească din perioada interbelică.
În 1948 este introdusă o lege ce obligă echipele de fotbal să fie asociate unor sindicate, ceea ce o determină pe Venus București să fuzioneze cu Uzinele Comunale București, însă clubul va fi desființat un an mai târziu, după ce, în urma dizolvării Diviziei C, nu au reușit să se înscrie oficial într-un campionat regional. Odată cu dispariția celor de la Venus, a dispărut și unul dintre primele cluburi de tradiție ale României. Ulterior, în 1953, modernul stadion al celor de la Venus va fi demolat.
Vara anului 2014 aduce și revenirea celor de la Venus în scena fotbalului românesc, prin intermediul actualului președinte, Robert Țicleanu, alături de rudele câtorva foști fotbaliști reprezentativi ai lui Venus București, printre care și Alexandru Vâlcov, fiul lui Colea Vâlcov, ce ocupă funcția de președinte de onoare.
Fiind înscrisă în liga a patra, Venus termină primul sezon de la revenire pe locul al șaptelea, însă în sezonul 2017-18, clubul ce dispută astăzi meciurile pe arena Biruința retrogradează în al cincilea eșalon, cel mai jos nivel la care pot lua parte echipele din București.
În ciuda vremurilor din prezent, care nu sugerează o eventuală revenire printre echipele de top ale țării, Venus București va rămâne mereu nu doar cea mai galonată echipă a perioadei interbelice, însă și unul dintre primele cluburi de tradiție ale României, distrus în urma dorințelor impuse odată cu stabilirea regimului comunist de a neutraliza vechile cluburi de prestigiu ale țării și de a face loc altor cluburi reprezentative pentru capitala României.
sursă foto: Facebook Venus București
Fotbal
Seara magică a "băiatului de Aur", Moruțan. Nota primită, "palmele de bucurie" ale lui Terim
ACUM 8 ORE
Fotbal
Moruțan a salvat-o pe Galatasaray cu unul dintre golurile carierei. Reacția lui Fatih Terim
ACUM 9 ORE