Entuziasmul i se simte în glas de la primul cuvânt. Larisa Iordache răspunde la telefonul Eurosport în timp ce se îndreaptă spre obligatoriul test anti-Covid-19, la revenirea din Turcia. Imaginile concursului care i-au urcat totalul carierei la 16 medalii la Campionatele Europene se pierd doar sub presiunea emoțiilor. Trăirile concursului sunt cele despre care vorbește cu cea mai mare ardoare și bucurie.

Larisa Iordache: "Am profitat la maximum de acele sentimente. În viața de zi cu zi încă nu am avut parte de așa ceva"

Eurosport: Felicitări, Larisa. Cum te simți, cum e să te trezești dimineața realizând că ai din nou medalii europene și, maimult, ești a doua cea mai medaliată gimnastă din istorie la Europene?
Larisa Iordache: Mulțumesc mult. Mă simt obosită momentan, fizic, dar este normal după competiție și după atâtea zile de antrenamente intense. Sunt fericită, mă simt mulțumită de mine, însă știu și că trebuie să muncesc mai mult pentru a ajunge chiar acolo unde îmi doresc.
Gimnastică
Larisa Iordache, aur la bârnă la Cupa Mondială de la Cairo
06/06/2021 LA 17:13
Toată gimnastica și toată lumea a fost cu ochii pe tine la Mersin, s-a vorbit mult despre revenirea ta după trei ani. Cum ai gestionat momentul, presiunea?
Practic, am încercat să mă bucur de concurs și nimic mai mult, am încercat să îmi fac integralele cât de bine am putut eu, pentru că împreună cu antrenorii mei ne-am pus obiectivul de a duce trei zile de competiție cap-coadă, fără ratare, să cresc de la zi la zi și suntem mulțumiți că am reușit acest lucru, de asta mă bucur foarte mult. Presiune s-a simțit, dar am încercat să uit de ea atunci când eram în timpul integralelor, pentru a putea să mă bucur și să simt senzația acea de plăcere de care îmi era foarte dor.
Și ai reușit, deci, să o simți?
Da, am reușit. Chiar am profitat la maximum de acele sentimente, pentru că în viața de zi cu zi nu am parte de acele sentimente, încă nu am avut parte de astfel de sentimente, dar mă bucur că pot face asta pe plan profesional și mă bucur că sunt bine.
https://i.eurosport.com/2020/12/22/2959961.jpg

Larisa Iordache: "Am simțit că emoțiile se transformă în plăcere pură. După prima zi eram oarecum dărâmată, mă încordasem atât de mult, mă dureau toți mușchii din corp"

A fost mai multă emoție decât la concursurile precedente?
Fiecare concurs în parte este diferit, are nivelul lui tehnic. Clar, Campionatul European e un Campionat European, toată Europa se uită la tine. În general toată lumea gimnasticii mă urmărește, chiar și în perioada asta lungă în care nu am mai fost în gimnastică, nu am mai concurat, dar pot să spun că la Campionatul Național am avut foarte mari emoții, chiar la primul aparat, unde cred că am avut două ratări! Sau una… nici nu mai știu exact, pentru că am vrut să uit acel integral! Dar acest Campionat European l-am simțit concret de la zi la zi, am simțit că emoțiile se transformă în plăcere pură, în plăcere de a concura și am devenit mai sigură pe mine și pe propriile mele forțe, așa am avut mai multă încredere în mine.
Ai menționat deja, în treacăt, faptul că a fost un tur de forță. Patru exerciții în prima zi, patru exerciții în finala pe echipe, patru exerciții în finalele pe aparate, în decurs de patru zile. Fizic cum te-ai simțit, cum a rezistat piciorul?
Sinceră să fiu, fizic, după prima zi de concurs, calificările, m-am simțit oarecum dărâmată, pentru că mă încordasem atât de mult încât pur și simplu mă dureau toți mușchii din corp. Dar m-am recuperat rapid, am făcut recuperare. Au fost mici probleme cu tendonul, cu glezna, după a doua zi de concurs, dar cu antiinflamatoare, cu susținerea morală din partea familiei și a antrenorilor - cărora le mulțumesc enorm de mult, pentru că de fiecare dată când simțeam că pic puțin, îmi ridicau moralul și erau acolo lângă mine pentru a mă ridica! – prin plăcerea asta pe care am simțit-o, a trecut. Am rezistat ok zic eu. Acum, evident, mă odihnesc puțin pentru a-mi reîncărca bateriile.

Larisa Iordache: "Da, îmi luasem gândul de la gimnastică. Acum totul pare un vis"

Ce a fost cel mai greu în ultimii trei ani și cum te-ai ridicat?
Cel mai greu a fost să aflu într-un timp atât de scurt că trebuie să fac operație, și o alta, și o alta, să aflu că nu este bine. Foarte greu mi-a fost să fac recuperarea de la capăt, din nou și din nou. Da, îmi luasem gândul de la gimnastică, am încercat să mă retrag puțin din fenomen, pentru a mă liniști pe mine psihic, pentru a mă recupera fizic foarte bine. Cochetam cu sala de antrenament doar cât să mă mișc, să mă țin în formă, să nu pierd foarte mult.
Foarte greu mi-a fost să revin la capacitatea la care am concurat, pentru că au fost momente foarte ciudate, în care pur și simplu nu aveam încredere în mine. Aveam anumite blocaje, însă antrenorii îmi spuneau de fiecare dată: ok, nu-i nimic, acum hai să o luăm de la capăt. M-am lăsat în mâinile lor, am făcut ceea ce îmi spuneau dânșii și mă bucur că am trecut peste aceste momente, pentru că ușor-ușor am intrat din nou în formă, ușor-ușor am prins din nou încredere în mine, în forțele mele, în tendonul meu și pentru mine acum totul pare un vis. Mă bucur că s-a întâmplat așa, mă bucur că pot fi în sala de antrenament și de ceea ce îmi place să fac cel mai mult.
Ce mai învață mai exact, în plus, o gimnastă de 24 de ani? Pentru că ești deja printre gimnastele cu experiență, la startul Campionatelor Europene aveai deja 12 medalii europene, patru la Mondiale, una la Jocurile Olimpice…
Am învățat că trebuie să crezi în tine mereu. Oricâți ani ai avea, oricât de multă muncă ai în spate trebuie să fii concentrată până la capăt, trebuie să profiți de orice ocazie care ți se dăruiește, pentru că este o ocazie unică. Și să fii tot timpul acolo, prezent. În fiecare zi de competiție asta mi-am repetat - că trebuie să fiu prezentă în fiecare zi și să mă axez pe ceea ce am de făcut. Și, bienînțeles, de la cele mici am primit un plus de energie, am încercat să le dau și eu un plus de energie, să le susțin cât am putut de bine și de mult. M-am convins că în fiecare zi învăț câte ceva, indiferent că e vorba de viața profesională sau de viața personală, de zi cu zi.

Caruselul emoțiilor pe covor: "La sol știam că e medalia mea. La echipe, instinctul mi-a șoptit asta, să mă opresc"

Întrecerea de la Mersin a avut parte de un final incandescent: ultima la start în finala de la sol, Larisa Iordache a avut nevoie de contestație pentru a primi nota corectă. Nota finală a fost cu 4 zecimi mai mare decât punctajul afișat inițial, unul care o plasa pe româncă pe locul doi, în urma reprezentantei Turciei, Goksu Uctas Sanli (30 ani) - care de asemenea câștigase o zecime în urma unei contestații în startul finalei. După minute bune de așteptare, a venit decizia finală că Larisa Iordache a obținut al treilea titlu european la sol, egalând-o astfel pe Sandra Izbașa în fruntea topului all-time al celor mai multe titluri câștigate la nivel european pe acest aparat.
Ce ți-a trecut prin minte când ai terminat ultima evoluție din concurs, când ai ieșit de pe covorul de la sol? Și cum ai trăit acele momente confuze, contestația...
Am fost bulversată atunci, eram nervoasă, pentru că știam că e medalia mea, că o muncisem și îmi făcusem solul bine - nu foarte bine!, dar în parametri, cât să fie prima treaptă. În secunda aia am simțit că medalia îmi este luată. Însă mi-am văzut antrenorul cum s-a dus către contestație și m-am relaxat, pentru că știam că se va rezolva.
Așadar, când ai ieșit de pe covorul de la sol erai convinsă că e aur?
Da. Eram sigură de la început că dacă îmi fac integralul sunt pe prima treaptă.
https://i.eurosport.com/2020/12/20/2959094.jpg
Larisa Iordache a câștigat finala de la sol cu o notă de 13,450 (5,6 dificultate după contestație, la fel ca în calificări, 7,850 le execuție). În finala pe echipe însă, când de asemenea a prezentat ultimul exercițiu al zilei, Larisa Iordache nu a executat ultima diagonală așa cum era programat, iar dificultatea i-a fost redusă la 5,0. Ucraina a câștigat medaliile de aur pe echipe, iar România - argintul.
În finala pe echipe, ce s-a întâmplat cu exercițiul tău la sol?
M-am simțit foarte înaltă, foarte multă viteză de rotație la acea diagonală, m-am oprit din instinct. Instinctul mi-a dictat, mi-a șoptit asta, să mă opresc, pentru că dacă mă duceam pe element să îl fac așa cum era planificat ratam mult mai mult.
https://i.eurosport.com/2020/12/20/2959017.jpg

Ce a răspuns Larisa Iordache la întrebarea: Te simți pregătită pentru un duel cu Simone Biles?

Ce înseamnă pentru tine ca după ce ai luat medalii la un Campionat European să primești și un telefon de felicitare de la Nadia Comăneci?
Bine, nu a fost prima dată! Nadia a fost întotdeauna alături de noi. M-am bucurat foarte mult, pentru că tot timpul este alături de noi, ne încurajează și este o senzație foarte plăcută.
Cum privești acum spre Tokyo?
Mult mai încrezătoare și mai optimistă. Știu că e foarte multă muncă la mijloc, dar în același timp știu ce-mi doresc eu. Trebuie să visezi pentru a-ți putea îndeplini o dorință.
În momentul acesta te simți pregătită pentru un duel cu Simone Biles?
Când o să reîncep antrenamentele o să pot da un răspuns concret! Abia aștept să concurez împreună cu cele mai bune gimnaste din lume, cu toate! Însă eu în primul rând îmi propun să concurez cu mine și nimic mai mult.
Mulțumesc, Larisa. Sărbători fericite!
Sărbători fericite și vouă, tuturor!
Gimnastică
Larisa Iordache, medalie de argint la paralele la Cupa Mondială de la Cairo
05/06/2021 LA 21:05
Gimnastică
#SăptămânaCampioanelor Cătălina Ponor, visul românesc de la Jocurile Olimpice din 2004
05/03/2021 LA 13:22