CSM București a scris pe 8 mai 2016 o pagină importantă din istoria handbalului românesc, după ce a câștigat Liga Campionilor într-o finală fascinantă cu Gyor, decisă la aruncările de la 7 metri (scor 29-26). La data respectivă a produs o uriașă surpriză, trofeul fiind câștigat chiar la prima participare în competiție. De atunci, statutul clubului în Europa s-a schimbat, mai ales că a reușit să mențină și chiar să crească nivelul investițiilor în echipă.
Privind lucrurile de acasă, CSM București și-a dorit, tot din 2016, să concureze permanent cu Gyor. S-a mai apropiat de echipa maghiară însă doar în unele momente. În 2017 și 2018, cele supranumite "tigroaicele" au reușit să ajungă din nou în Final Four, dar de fiecare dată au ocupat locul 3. Performanțe bune, cu care handbalul românesc se va putea mândri și peste ani.
După 2018, clubul a trecut de la o dezamăgire la alta, din punct de vedere al performanțelor la cel mai înalt nivel. Tot pe 8 mai, dar în 2022, formația pregătită de Adrian Vasile a fost blocată de Esbjerg să ajungă din nou în Final Four. Astfel, a ajuns la 4 ani de neîmpliniri. OK, sezonul 2019/20 a fost oprit în sferturile de finală din cauza pandemiei de coronavirus. Sigur, în sport se poate întâmpla orice, dar după cum a arătat acel sezon până în atunci, nu a fost cu nimic diferit față de celelalte trei în care echipa nu a mai prins Final Four, iar șansele să fi trecut de Gyor în sferturi erau mici.
Liga Campionilor
Tadici: "CSM București poate recupera 2 goluri cu Esbjerg. Eu sper să fie vreo 4-5 goluri la final"
06/05/2022 LA 10:53

CSM București vrea să concureze cu Gyor. De ce nu poate

Sunt câteva motive pentru care CSM București nu poate concura cu Gyor, oricât de mult și-ar dori și chiar dacă are bani pentru asta. În primul rând, nu are o arenă proprie și o fundație atât de solidă precum formația maghiară. Deși nu este motivul principal pentru care echipa bucureșteană nu se califică de câțiva ani în Final Four, este un detaliu care nu poate fi neglijat.
CSM București nu are o „casă”, iar în ultimii ani nu a avut nici stabilitate financiare. De cele mai multe ori, după 2018, salariile s-au încasat cu întârziere. A fost un factor care a perturbat atmosfera la echipă, dar nici acest detaliu nu a contat în actualul sezon, pentru că din acest punct de vedere, lucrurile au fost în regulă.
Diferența mai mare dintre CSM București și Gyor, dar și față de celelalte care s-au calificat în Final Four, precum Metz, Vipers și Esbjerg, s-a făcut la un alt capitol. La planurile de organizare, la strategie, etc... În timp ce echipa bucureșteană a fost nevoită să schimbe de la un sezon la altul multe jucătoare, formațiile calificate în Final Four au construit / reconstruit loturile în ani de zile, au mers după o strategie bine conturată.

CSM București a avut cu ce... Dar a rotit și 47 de jucătoare într-un ciclu de 4 ani!

Pentru a exemplifica mai bine, rămânem la concurența CSM vs Gyor. Bugetul echipei bucureștene a rămas de fiecare dată la un nivel optim pentru a ataca o finală de Liga Campionilor. Așadar, a avut cu ce...
În 2019, în primul an de necalificare al echipei CSM București, Gyor a devenit campioană a Europei după o finală cu Rostov, câștigată cu 25-24. "Tigroaicele" s-au oprit în sferturile de finală, după o "dublă" cu Metz. Pe structura din 2019, Leynaud, Oftedal, Kristiansen, Brattset, Hansen și chiar Pintea (readusă la echipă în vara trecută), Gyor a reușit să se mențină în top. OK, a pierdut trofeul anul trecut, dar este tot timpul un adversar pe care nu și l-ai dori nimeni să-l întâlnească până în finală.
Din 2019, CSM București mai are doar patru jucătoare la echipă, pe Cristina Neagu, Jelena Grubisic, Elizabeth Omoregie și Barbara Lazovic, care a plecat și s-a reîntors între timp. Dar după cum s-a schimbat echipa de la un sezon la altul, senzația ar fi că gruparea bucureșteană a avut în decurs de 4 ani cel puțin două generații, dacă nu, chiar trei.
Pe posturi, echipa a beneficiat de serviciile următoarelor jucătoare în ultimii 4 ani:
  • Portari: Paula Ungureanu, Jelena Grubisic, Mădălina Ion, Denisa Dedu, Marie Davidsen, Tess Wester, Raluca Săndulache
  • Extreme stânga: Iulia Curea, Majda Mehmedovic, Bianca Marin, Itana Grbic, Siraba Dembele, Alexandra Dindiligan, Diana Fînaru, Martine Smeets
  • Interi stânga: Cristina Neagu, Bianca Bazaliu, Sabina Jacobsen, Claudia Constantinescu, Gabriela Perianu, Linnea Torstesson, Eduarda Amorim, Emilie Hegh Arntzen, Samara da Silva, Ștefania Stoica
  • Centri: Andrea Lekic, Elizabeth Omoregie, Denisa Vâlcan, Alexandrina Barbosa
  • Interi dreapta: Amanda Kurtovic, Barbara Lazovic, Andrea Klikovac, Nora Mork, Alinia Gogîrlă
  • Extreme dreapta: Nathalie Hagman, Aneta Udrișitoiu, Jovanka Radicevic, Laura Moisă, Carmen Martin, Malin Aune
  • Pivoți: Oana Manea, Dragana Cvijic, Ștefania Jipa, Crina Pintea, Andreea Ailincăi, Yvette Broch, Ema Ramusovic.
Așadar, în perioada 2018-2022, CSM București putea închega lejer cel puțin două selecționate mondiale, din moment ce a avut în toată această perioadă nu mai puțin de 47 de jucătoare! Care să fi fost ideea? Rezultatul îl știm... încă o ratare în turneul Final Four al Ligii Campionilor.
Liga Campionilor
CSM București, în fața meciului sezonului. Moment special la disputa cu Esbjerg din Liga Campionilor
29/04/2022 LA 12:14
Liga Campionilor
Cum arată tabloul sferturilor de finală în Liga Campionilor la handbal
08/04/2022 LA 08:19