Jocurile Olimpice

#DORdeSPORT “Jocurile României”: regretul “vedetei” Katy Szabo, dublă “în groapă” și aurul “greilor”

Distribuie cu
Copiere
Distribuie acest articol

Ecaterina Szabo

Credit imagine: Getty Images

DeCezara Paraschiv
28/07/2020 la 16:53 | Actualizat 28/07/2020 la 17:10

În urmă cu exact 36 de ani debutau Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, ediție la care România a strălucit, câștigând cele mai multe medalii din istoria participărilor sale olimpice.

140 de țări – un număr record la vremea respectivă - au fost prezente la startul celei de-a 23-a ediții a Jocurilor Olimpice moderne, numărul sportivilor participanți ajungând la 6.797. Numărul jurnaliștilor acreditați a fost însă mult mai mare, depășind 9.000!

“Orașul Îngerilor”, cel mai mare din California, primea organizarea competiției supreme pentru a doua oară în istorie, după o pauză de 52 de ani.

Jocurile Olimpice

#DORdeSPORT Interviu cu Valeria Răcilă: “La final, eu am fost pedepsită”. România: 5xAUR din 6 probe

IERI LA 17:36

Eurosport vă prezintă zece repere ale Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, programate în perioada 28 iulie – 12 august 1984, punând atent lupa asupra performanțelor tricolore.

1. Los Angeles 1984: Boicot pentru boicot

Neparticiparea SUA la întrecerea din 1980, de la Moscova, a făcut ca Uniunea Sovietică să răspundă cu un boicot propriu al Jocurilor americane. Totuși, boicotul propus de URSS a dus la retragerea a doar 14 țări de la startul întrecerilor, față de 65 câte aleseseră să răspundă inițiativei Statelor Unite înainte de JO moscovite (provocată de invadarea de către sovietici a Afganistanului). Potrivit enciclopediei redactate de David Wallechinsky și Jaime Loucky, țările care au ales să absenteze de la Los Angeles câștigaseră 58% dintre medaliile de aur la ediția 1976 a Jocurilor Olimpice.

Sporturile dominate la vremea respectivă de sovietici au fost lovite în plin: în concursul de haltere nu s-a prezent la start niciun deținător al titlului mondial, în total 29 dintre cei 30 de medaliați de la ultimele Mondiale de specialitate absentând. Luptele au pierdut de la start 23 dintre cei 30 de medaliați de la cele mai recente Campionate Mondiale, iar gimnastica, handbalul, pentatlonul modern și întrecerile feminine de atletism au fost și ele puternic afectate de boicot.

2. Los Angeles 1984: România a profitat din plin!

Absența sovieticilor a avantajat clar România, care a reușit cea mai de succes campanie la Jocurile Olimpice, adjudecându-și 53 de medalii, dintre care 20 de aur. Cu doar 127 de sportivi participanți, România reușit, practic, să urce pe podium 74% dintre sportivii care au făcut deplasarea la Los Angeles, iar la final a ocupat locul doi în clasamentul pe medalii, o performanță unică în istoria participărilor tricolore la Jocurile Olimpice.

Yugoslavia și China au fost celelalte două țari care au ignorat boicotul inițiat de URSS.

În aceste condiții, gazdele au obținut o victorie clară în clasamentul pe medalii, cu 83 de medalii de aur, 31 de argint și 46 de bronz

3. Los Angeles 1984: "Jocurile" Ecaterinei Szabo

Ecaterina Szabo a fost desemnată ”vedeta” Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, ea reușind să câștige cele mai multe medalii la gimnastică (patru de aur - la bârnă, sărituri, sol și cu echipa, plus una de argint, la individual compus).

România a făcut spectacol în concursul de gimnastică artistică, cucerind opt medalii (la bârnă, Simona Păucă a împărțit prima treaptă a podiumului cu Ecaterina“Katy” Szabo, cele două fiind urmate, pe treapta a treia, de americanca Kathy Johnson). Singurul aparat din gimnastica feminină la care tricolorele au ratat podiumul: paralelele.

Ecaterina Szabo a fost, totuși, dezamăgită după marele succes, întrucât revenirea sa în România s-a consumat în anonimat, lucru despre care a vorbit în urmă cu câțiva ani, într-un interviu publicat pe site-ul Federației Române de Gimnastică: “Am fost ignorată complet! Nu aveam pretenţia să mă aştepte vreo fanfară, dar nici aşa! Nu m-a întrebat nimeni cum a fost, cum m-am simţit. Nu m-au plimbat prin ţară, cum o făcuseră cu Nadia Comăneci, cu opt ani în urmă. N-am fost primită nici de Ceauşescu. Am fost primită ca o campioană doar în satul meu, Zagon, de localnici şi de oameni din împrejurimi. Au fost câţiva care mi-au scris poezii, iar secretarul de partid a rezolvat să mi se zugrăvească camera. Ne-au promis câte o maşină pentru fiecare medalie de aur. Nu am primit nimic. Ne-au promis 50.000 de lei pentru o medalie de aur. N-am primit nici un sfert. Nici măcar nu am avut curajul să cer explicaţii. Am fost umilită în permanenţă!”

Am început şcoala generală la Oneşti. Era prima şcoală din lume specializată în gimnastică. M-au rupt de familie, prieteni, copilărie. Stresul şi munca grea ne duceau la epuizare. Am pierdut numărul bătăilor încasate. Îmi amintesc doar urmele loviturilor. Dungi, în culori variate, de la roşu la albastru spre negru, acopereau corpul meu. O singură dată am vrut să fug. Mama a stat de vorba cu antrenorul meu. Béla Károlyi i-a spus: «Vedeţi acele gimnaste de lângă perete? Pe ele nu o să le bat niciodată, fiindcă nu văd nimic în ele. Însă fiica dumneavoastră chiar are talent». Au vorbit în ungureşte, deşi la acea vreme nu era voie. | Ecaterina Szabo

4. "Momentul Zero" pentru imperiul construit de Béla Károlyi în SUA

Despre Béla Károlyi s-a spus de multe ori că a schimbat fața gimnasticii americane, chiar dacă prețul plătit a fost acela al unor scandaluri imense legate de un regim al abuzului. Totuși, Los Angeles 1984 este punctul de pornire pentru deschiderea robinetului de medalii în gimnastica feminină americană, cu un prim titlu la individual compus, o a doua prezență din istorie pe podiumul olimpic al echipei feminine și începutul tranziției spre forța dominantă a gimnasticii care este, astăzi, SUA (locul trei în prezent la medalii câștigate la JO, după URSS și România).

Ecaterina Szabo a vorbit, tot pentru Federația Română de Gimnastică, despre dezamăgirea de a fi pierdut titlul la individual compus în fața unei gimnaste antrenate chiar de fostul său antrenor, Béla Károlyi, rămas în Statele Unite încă din 1981. Mary Lou Retton a devenit în 1984 prima medaliată cu aur olimpic la individual compus din istoria gimnasticii americane, performanță care a transformat-o în cea mai populară sportivă din SUA. Aveam un exerciţiu foarte bun şi eram convinsă că pot învinge toate rivalele. Am avut patru medalii de aur, ar fi trebuit să fie cinci. Însă antrenorul Károlyi avea o influenţă atât de puternică în gimnastica mondială, încât o medalie de aur era garantată pentru americani. Au stins lumina timp de 15 minute înainte să încep exerciţiul, ca să mă încurce. Mă doare că am obţinut doar argintul la individual-compus, meritam mai mult!”, declara fosta gimnastă, stabilită imediat după Revoluție în Franța.

5. Los Angeles 1984: Zece medalii pentru atletismul românesc!

Los Angeles a însemnat și momentul de vârf al atletismului românesc la Jocurile Olimpice.

România a reușit o dublă memorabilă la lungime, prin Anișoara Cușmir și Vali Ionescu, protagonistele unei rivalități superbe, care a captat atenția unei lumi întregi. Anișoara Cușmir, deținătoare a recordului mondial la momentul respectiv, scăpase de principala adversară – Heike Daute, tânăra sportivă din Germania de Est ce tocmai o învinsese la Campionatele Mondiale. Cușmir a câștigat aurul, cu o săritură de 6,96 m, în timp ce Ionescu și-a adjudecat argintul pentru doar un centimetru în fața britanicei Susan Hearnshaw (6,81 m).

Maricica Puică și Doina Melinte au părăsit Los Angeles-ul cu câte două medalii, confirmând valoarea școlii de semifond a atletismului românesc. În dialog cu “Adevărul”, Doina Melinte mărturisea: Din câte am aflat mai târziu, nu trebuia să mă deplasez la Los Angeles. S-a spus că voi rămâne acolo. Eu îmi iubesc ţara, familia, nu m-am gândit niciodată să plec. La Los Angeles am plecat de acasă cu dorinţa de a fi campioană olimpică. Am luat cu mine o casetă cu un cântec pe versurile lui Adrian Păunescu, «Rugă pentru părinţi». Eu am concurat abia în ultima săptămână. Am stat acolo o lună şi ceva. Eram disperată! În fiecare zi se luau medalii şi mă întrebam când va fi şi rândul meu. Şi a venit!”

Medaliile câștigate de România Los Angeles 1984, la atletism:

  • AUR: Doina Melinte (800 m), Anişoara Cuşmir-Stanciu(săritura în lungime), Maricica Puică (3.000 m)
  • ARGINT: Mihaela Loghin (aruncarea greutăţii), Vali Ionescu(săritura în lungime), Doina Melinte (1.500 m)
  • BRONZ: Fiţa Lovin (800 m), Cristina Cojocaru-Matei (400 m), Maricica Puică(1.500 m), Florenţa Crăciunescu (aruncarea discului)

6. Los Angeles 1984: Debut glorios pentru "Canotoarea Secolului"

Anul 1984 a consemnat debutul Elisabetei Lipă la Jocurile Olimpice, la 19 ani. Aici, sportiva născută la Siret a câștigat prima dintre cele cinci medalii olimpice de aur, în proba de dublu vâsle a canotajului.

Elisabeta Lipă și-a încheiat fabuloasa carieră cu prezențe la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (prima din istorie), opt medalii olimpice, fiind desemnată de două ori și portdrapel al delegației României.

7. Los Angeles 1984: Ivan Patzaichin, ultimul strigăt

Unul dintre cei mai mari campioni ai sportului românesc, Ivan Patzaichin s-a despărțit de caravana olimpică, la a cincea sa prezență la Jocurile Olimpice, cu o medalie de aur și una de argint.

8. Los Angeles 1984: Aur pentru sărbăritul zilei!

Andrei Vasile împlinise 29 de ani chiar în ziua Ceremoniei de Deschidere a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles. Aniversatul zilei de astăzi a încheiat concursul olimpic cu o medalie de aur în concursul de lupte greco-romane, la categoria 100 kg. Culmea, deși a fost portdrapel al României de două ori, în 1980 și 1988, la Los Angeles, chiar de ziua lui, nu i-a fost încredițat steagul tricolor, acesta ajungând la Corneliu Ion (tir).

Prin Andrei Vasile și Ion Draica, România câștiga în 1984 ultimele sale medalii olimpice de aur la greco-romane.

9. Los Angeles 1984: Momentul lui Nicu Vlad

Considerat cel mai bun halterofil din istoria României, Nicu Vlad câștiga la Los Angeles, la prima dintre cele patru ediții ale Jocurilor la care a participat, medalia de aur la categoria 90 kg. El și-a completat palmaresul la următoarele două ediții ale JO cu un argint și un bronz, la categorii superioare.

10. Los Angeles 1984, un succes financiar remarcabil

Americanii au înregistrat un succes răsunător din punct de vedere organizatoric, chiar dacă mișcarea olimpică traversa o perioadă complicată, Los Angeles fiind, de altfel, singurul oraș care își depusese candidatura pentru a prelua competiția sportivă supremă. După două ediții catastrofale pentru olimpism, marcate de atentatul din 1972 de la Munchen și boicotul masiv al Jocurilor moscovite din 1980, orașul Los Angeles a fost nevoit să se descurce fără niciun fel de finanțare guvernamentală.

Practic, investițiile în infrastructură au fost minime, americanii folosind baze sportive deja existente și parteneriate cu sponsori.

Rețeta financiară s-a dovedit însă a fi una stelară, Los Angeles raportând un profit la finalul Jocurilor de 223 de milioane de dolari.

Jocurile Olimpice

#DORdeSPORT Ryan Lochte, “campionul-problemă” al bazinului, visează la reabilitare la JO de la Tokyo

03/08/2020 LA 17:23
Jocurile Olimpice

#DORdeSPORT Trei momente magice ale României la JO: gimnastica și voleiul au strălucit pe 1 august

01/08/2020 LA 09:22
Subiecte asemănătoare
Jocurile Olimpice
Distribuie cu
Copiere
Distribuie acest articol