#OlimpiciDeLegendă | Edwin Moses, atletul neînvins timp de un deceniu la 400 m garduri

Atletul american de culoare Edwin Moses a dominat, în anii '80 ai secolului trecut, obstacolele intermediare din competițiile de atletism într-o manieră în care nimeni nu a făcut-o în sport, în general.

Specialist la 400 m garduri, Edwin Moses a reușit performanța de a participa la 122 de curse, obținând tot atâtea victorii consecutive (107 finale) între 1977 și 1987. Zece ani de dominație absolută pentru acest atlet de mare clasă cu multiple recorduri și cu două titluri olimpice.

Născut la 31 august 1955, la Dayton, Ohio, ca fiu al unui director de școală, Edwin Moses s-a făcut remarcat în cursele de 400 m garduri în 1976, realizând timpul de 50,1 secunde, notează Volumul "Campionii Secolului XX" (Editura Fundația Rompres, București, 2000). Câteva săptămâni mai târziu, s-a calificat pentru Jocurile Olimpice de la Montreal (Canada), câștigând proba de selecție americană cu 48,30 secunde. În 1976, Moses a bătut recordul mondial (47,64 secunde) și a devenit campion olimpic în același an, la 400 m garduri.

Cunoscut pentru inteligența sa, Moses s-a specializat în fizică și inginerie industrială la Morehouse College, Atlanta, Georgia, iar ulterior a obținut un "Master of Business Administration" (MBA) la Pepperdine University, Malibu, California. S-a angajat în 1978 la o întreprindere de aeronautică, pe care o va părăsi în 1979 pentru a se dedica în întregime atletismului. Tot în acel an, s-a căsătorit.

Privat de o posibilă medalie de aur din cauza boicotului SUA și a țărilor occidentale în 1980 la Olimpiada de la Moscova, Edwin Moses și-a pus speranțele în JO de la Los Angeles din 1984. Înainte de aceasta, câștigase titlul mondial în 1983, luându-și revanșa în fața germanului Harald Schmid (singurul care l-a învins pe 26 august 1977) și a semnat, câteva zile mai târziu, un fabulos record mondial (47,02 secunde). Cu acest titlu în buzunar, Moses a fost desemnat "sportivul anului" în Statele Unite.

Copleșit de emoție, Edwin Moses a rostit Jurământul Olimpic la festivitatea de deschidere la JO de la Los Angeles. În arenă, sigur pe posibilitățile sale, și-a adjudecat a doua medalie de aur, cu ambiția mărturisită de a obține și pe a treia la JO de la Seul din 1988.

Dacă Moses, ajuns atunci la 32 ani, și-a confirmat mereu performanțele, tinerii au progresat în urma lui, începând cu compatrioții săi Andre Phillips și Danny Harris. Acesta din urmă pune capăt invincibilității lui Moses la 4 iunie 1987, la Madrid.

Edwin a confirmat la Campionatul Mondial din același an la Roma, dar și-a păstrat titlul doar după un finiș la fotografie. Anul următor, la JO de la Seul din 1988 medalia de aur îi va reveni lui Andre Phillips. "The King" Moses termină cursa abia al treilea. Se retrage în 1988, la 33 de ani, lăsând amintirea unui performer al sportului său.

În timpul carierei sale incredibile, Moses a doborât recordul mondial de patru ori, iar recordul său mondial de 47,02 secunde a supraviețuit timp de nouă ani înainte de a cădea la Jocurile de la Barcelona din 1992, notează site-ul Olympic.org, citat de Agerpres. De la retragerea sa din activitate, Moses a fost activ în lupta împotriva consumului de medicamente care îmbunătățește performanța în sport.

A câștigat premiul Sullivan în 1983 și a fost votat co-sportivul anului în "Sports Illustrated" în 1984 (alături de gimnasta americană Mary Lou Retton). În 2000, a devenit președinte al Academiei Mondiale a Sporturilor Laureus, care promovează sportul.