"Libelula" David Popovici, învinsă de "mastodonți" la Fukuoka! Ce scriu spaniolii despre român

David Popovici nu a reușit să își apere nici medalia cucerită anul trecut la 100 de metri liber, după ce în urmă cu 2 zile a terminat pe locul 4 finala de la 200 de metri liber. Campionul nostru a intrat în ultimul act al probei de 100 de metri liber având al 5-lea timp în semifinale (47.66 secunde), dar azi, din păcate, nu a reușit să ridice nivelul și să obțină o medalie, terminând cursa abia pe poziția a 6-a, cu un timp de 47,83 secunde.

Australianul Kyle Chalmers a cucerit medalia de aur (47,15 secunde), fiind urmat pe podium de americanul Jack Alexy (47,31 secunde) și de francezul Maxime Grousset (47,42 secunde). Chalmers, 25 ani, a cucerit primul său titlu mondial la 100 m liber, după un argint în 2019. Australianul este vicecampion olimpic en-titre în această probă, în care are şi un titlu olimpic în 2016.

Spaniolii de la Men’s Health și-au început materialul scriind că "vedeta aflată în ascensiune a României a ratat medaliile în probele de 100 și 200 de metri liber la Campionatele Mondiale de înot, unde s-a înclinat în fața înotătorilor înalți și grei care au dominat la capitolul viteză în bazin în ultimii ani. Acest tânăr din București a revoluționat înotul. Marile publicații internaționale au fost atrase de povestea lui și au călătorit în Japonia pentru a-l vedea.

Copilul-minune de 18 ani, crescut în România, țara pe care refuza să o părăsească, în ciuda faptului că universitățile americane sunt pe urmele lui, s-a născut în 2004, când Michael Phelps a câștigat primele sale medalii olimpice. Lui David Popovici i se spune Libelula. Anul trecut, încă minor, a reușit o dublă la Budapesta, pe două distanțe care sunt rareori compatibile. În istorie, doar americanul Jim Montgomery cucerise aurul la 100 de metri liber și 200 de metri liber, la Campionatele Mondiale de la Belgrad din 1973".

Sursa citată precizează că "Libelula" David Popovici a fost învinsă de "mastodonți" la Fukuoka, asta pentru că "proba regină" din natație le-a revenit înotătorilor "uriași, înalți, hiper-musculoși", care arată atât de puțin ca Popovici: "Australianul Kyle Chalmers, un mastodont de 1,93 m, 95 kg și 25 de ani, și-a recăpătat locul în apă la șapte ani după ce a fost campion olimpic în această probă la Rio 2016 și după ce s-a impus în fața lui Caeleb Dressel, vedeta americană care pare să se retragă din înot din cauza problemelor de sănătate mintală, și a lui Popovici.

Chalmers, ca și americanul Jack Alexy și francezul Maxime Grousset, care au completat podiumul la Fukuoka, este un colos, ca și Dressel însuși, sau francezul Alain Bernard sau americanul Nathan Adrian, campioni olimpici la Beijing 08 și Londra 12. La Paris 2024, Popovici, 1,90 m și 2,05 m înălțime, dar doar 80 de kilograme, vrea să schimbe prototipul".

Ibericii de la Men’s Health au cerut părerea șefului Laboratorului de Acvatică de la Universitatea din Granada, un mare expert în biomecanica înotului: "Chalmers sau Dressel sunt atleți, Popovici este un înotător, la fel ca Alexander Popov [aur la Barcelona și Atlanta] sau Pieter van den Hoogenband [aur la Sydney și Atena], care sunt foarte buni la 100 m liber, dar nu extraordinar de puternici, dar au avantajul de a nu avea un corp atât de mare și de a oferi mai puțină rezistență în apă. În plus, tehnica sa de înot și rezistența hidrodinamică mai mică fac diferența, pentru că are o tehnică foarte eficientă care produce propulsie și care îi permite, de asemenea, să termine mult mai bine decât ceilalți, deoarece nu a avut nevoie de atâta energie", explică Raul Arellano pentru sursa citată.

Expertul consideră că Popovici are o mare marjă de îmbunătățire la start și întoarceri în bazin, unde puterea sa fizică mai mică îl penalizează, și poate de aceea românul a declarat că urăște să înoate în bazinul scurt de 25 de metri, unde întoarcerile decid cursa: "Este suficient de bun pentru a avea un record, dar, în comparație cu ceilalți, constituția sa fizică, fiind mai slabă, îl penalizează", crede Arellano, care vede mai mult potențial la român dacă se orientează spre probe lungi, cum ar fi 400 de metri liber, decât dacă optează pentru cele mai scurte, cum ar fi 50 de metri liber.