#DORdeSPORT Ultima viață curmată pe planșă: cum a schimbat scrima moartea lui Vladimir Smirnov

Sportivul din URSS avea doar 28 de ani. Iar cu nouă zile înainte, fusese rănit grav pe planșă, în concursul de floretă de la Campionatul Mondial organizat la Roma, la un atac simultan.

Scrima este adesea descrisă ca un șah pe planșă, în viteză. Ana Maria Brânză explica această definiție, într-un interviu pentru “ProSport”: “Lupta nu se dă între cei doi adversari din concurs, ci între ideile lor, mai mult decât între calitățile fizice pe care le posedă sau pe care și le-au dezvoltat în timp combatanții. Este vorba de inteligență, de intuiție. Dacă anticipezi mai repede următoarea acțiune a celui cu care ai încrucișat spada, atunci probabilitatea ca tu să ieși învingător din duel crește simțitor”.

Până în 1980, Vladimir Smirnov se consacrase deja drept unul dintre cei mai buni scrimeri ai lumii. La Jocurile Olimpice de la Moscova, câștigase nu mai puțin de trei medalii, câte una din fiecare culoare: aur în concursul individual de floretă, argint cu echipa la floretă, dar și un bronz, alături de echipa de spadă. Prezența lui Smirnov pe podium la două arme este neobișnuită pentru un sport în care specializările pe arme sunt clare.

Născut pe 20 mai 1954, la Rubijne, într-o regiune ce aparține acum Ucrainei, Smirnov intrase pe planșă, la Roma, pentru un duel cu reprezentantul Germaniei de Vest, Matthias Behr, campionul olimpic din 1976, pe care îl detronase doar cu un an în urmă. Smirnov abia începea cursa de apărare a titlului mondial, înfruntând devreme un sportiv galonat.

Filmul accidentului lui Vladimir Smirnov

Scrima a impus încă de la început costume speciale și protecții pentru corpul sportivilor: cască, costum cu protecție pentru piept și mâini, mănuși, apărători. Însă abia după accidentul din 1982 al lui Vladimir Smirnov au fost introduse atât armele din maraging moderne, cât și materiale mai rezistente pentru costum și apărători, cum ar fi kevlar-ul.

Bahr și Smirnov se duelau și se vânau. Arma germanului s-a rupt în timpul unui atac simultan, potrivit relatărilor “Reuters”, iar fragmentul de lamă ascuțită a fost proiectat în aer și a străpuns casca de protecție a lui Smirnov, deasupra ochiului stâng. Orbita lui Smirnov a fost perforată, iar lama a ajuns până la creierul sportivului. Duelul a fost întrerupt imediat, Vladimir Smirnov resimțind dureri acute. Abia nouă zile mai târziu, la trei zile după încheierea întrecerii, Vladimir Smirnov a fost declarat mort, aparatele care îl țineau ancorat în această lume fiind deconectate.

Decesul lui Vladimir Smirnov a fost al șaptelea și ulltimul provocat pe planșă, în scrimă.

Behr s-a retras inițial din scrimă după accidentul de la Roma, însă s-a reîntors pe planșă pentru Jocurile Olimpice din 1984, de la Los Angeles, unde a câștigat o medalie de argint la floretă.

În prezent, antrenorii din scrimă, inclusiv la sabie – cea mai rapidă dintre cele trei arme, afirmă că protecția sportivilor este totală, echipamentul fiind capabil să aprească și gloanțe, și un atac de cuțit. Un român, director tehnic în cadrul Federației Internaționale de Scrimă, a declarat pentru Reuters, în timp ce asigura pregătirile pentru concursul de scrimă de la Jocurilor Olimpice de la Londra, că toate standardele actuale din scrimă sunt o consecință directă a accidentului suferit de Vladimir Smirnov. Într-un fel, destinul tragic al sportivului Uniunii Sovietice a făcut pentru scrimă ceea ce a făcut pentru Formula 1 moartea lui Ayrton Sennna, din perspectiva siguranței și a introducerii unor noi politici specifice.