Retrospectiva anului 2020 în lumea vitezei | Hamilton "Cuceritorul" și miracolul Mir în MotoGP

Privești în urmă și te miri. Aceasta este istoria anului 2020 pe circuite, în lumea sporturilor cu motor. Un an al încercărilor lansate de pandemia de coronavirus. În martie, în loc să tureze motoarele pentru primul Grand Prix al anului, mințile sclipitoare ale Formulei 1 și-au unit energiile pentru a crea ventilatoare salvatoare de vieți în locul pieselor aerodinamice obișnuite. Miza devenise câștigarea anilor de viață, în locul zecimilor de secundă pe circuite. La Londra, șapte echipe din competiția regină a motorsportului, Red Bull, Haas, McLaren, Mercedes, Racing Point, Renault şi Williams, au demarat "Project Pitlane", iar în Italia Ferrari a lucrat la propriile "mașinării" de salvat vieți.

Abia pe 5 iulie avea să se alerge primul Grand Prix în Formula 1 și pe 19 iulie - în MotoGP. Iar de atunci... să te tot miri. Ambele competiții aveau să fie obligate să își recreeze stagiunea în Europa, reactivând circuite legendare sau programând curse-duplex pentru a limita expunerea la coronavirus.

La startul sezonului, atât Formula 1, cât și motomondialul de viteză aveau un lider autoritar, în Lewis Hamilton - câștigător a șase titluri supreme în perioada 2008 - 2019 și Marc Marquez, câștigător a șase titluri mondiale la "clasa regină" între 2013 și 2019. Pandemia nu a fost suficientă pentru a-l opri Hamilton, însă Marquez a ieșit abrupt din calcule, încă de la prima cursă.

La șapte ani distanță de la teribilul accident suferit la schi de Michael Schumacher în Alpii francezi, lumea privește în urmă spre un sezon în care Lewis Hamilton a egalat recordul germanului de șapte titluri mondiale în Formula 1.

Într-un sezon redus la 17 Grand Prix-uri, Lewis Hamilton a câștigat 11 curse dintre cele 16 în care a luat startul, britanicul ratând weekendul de la Sakhir, fiind depistat pozitiv cu coronavirus.

De la prima cursă a sezonului, Hamilton a luat prim-plan-ul, cu o luptă vocală împotriva rasismului. A îngenunchiat pe grila de start în semn de protest și a provocat întreaga lume a Formulei 1 să ia atitudine, în campania "We race as one".

În cea de-a 12-a cursă a sezonului, în Portugalia, Hamilton a depășit recordul de 91 de victorii în Formula 1 al lui Michael Schumacher. În Turcia, cu trei curse rămase de disputat, Hamilton și-a asigurat matematic al șaptelea titlu mondial, devenind astfel pilotul în dreptul căruia sunt trecute toate recordurile majore ale competiției.

O dată în plus, Lewis Hamilton a arătat că aleargă într-o ligă a lui, în cea mai bună mașină din Formula 1. Însuși regele snookerului, Ronnie OSullivan, a încercat să pună un asterisc în dreptul victoriilor lui Hamilton, invocând lipsa de competitivitate a concurenței. Hamilton este însă pilotul care răspunde la fel de apăsat pe pistă și la microfon.

Cât de bună este mașina Mercedes a fost și mai evident în momentul în care, la Sakhir, pilotul de pe ultimul loc în clasamentul mondial – britanicul George Russell - a fost împrumutat de la Williams pentru a-l înlocui pe Hamilton, acesta reușind după doar câteva ore în monopost să își adjudece locul doi pe grila de start, la diferență infimă de Bottas. Mai departe, tânăra speranță a Mercedes, în vârstă de 22 de ani, l-a învins pe titularul Bottas la start, i-a luat șefia și a făcut senzație în cursă, ducând trena până cu 20 de tururi înainte de final, când o gafă a echipei de mecanici la boxe l-a aruncat în pluton, apoi o pană a pneului spate l-a făcut să termine doar pe locul 9. Însă pe cât de bună este mașina Mercedes și pe cât de meritorie a fost evoluția lui Russell, pe atât de clar este totuși și faptul că factorul Hamilton din cockpit este crucial, având în vedere faptul că Valtteri Bottas a obținut doar cu emoții locul doi la general, învingându-l cu doar nouă puncte pe Max Verstappen, un pilot cu cinci abandonuri în sezon!

Aparența de normalitate există totuși la final de 2020 în Formula 1, dacă privești doar concluziile sezonului. Asta întrucât clasamentul "Piloților" din 2020 este identic cu cel din 2019. Mercedes a devenit prima echipă din istoria de 70 de ani a Formulei 1 care câștigă șapte titluri mondiale consecutive la Constructori, depășind recordul lui Ferrari (1999-2004).

Însă mai mult de atât, 2020 este un an în care lumea s-a mirat din nou în fața ușurinței cu care Hamilton ia viteză în lupta cu recordurile, zdrobindu-le.

Cu patru titluri de campion mondial câștigate alături de Red Bull, Sebastian Vettel, al doilea cel mai de succes pilot de Formula 1 din istoria Germaniei, a fost văzut ca un urmaș de drept al lui Michael Schumacher la Ferrari, la venirea sa în cadrul Scuderiei, în 2015.

Prezența lui Vettel la Ferrari s-a soldat însă cu mai multe dezamăgiri decât reușite. Sebastian nu a reușit să își mai adauge vreo coroană mondială, iar titlul "Constructorilor" a continuat să rămână de neatins pentru italieni. Vettel a acumulat frustrare la bordul unui monopost care a fost într-o cursă permanentă de recuperare a "Săgeților Argintii". De-a lungul acestor ani, Vettel s-a plâns de pneuri, de lipsa de competitivitate a mașinii, iar nervii s-au tradus în câteva rânduri pe pistă sub forma unor incidente și greșeli greu de acceptat. Monegascul Charles Leclerc a reușit să îl învingă pe Vettel încă de la primul sezon în echipă (2019). Iar 2020 a fost cel mai dur dintre cei cinci ani ai parteneriatului Vettel / Ferrari.

Cvadruplul campion mondial a fost adesea o victimă a primelor două etape ale calificărilor, iar pe podium la final de cursă a ajuns o singură dată, în 17 etape. Vettel a adunat doar 33 de puncte în clasamentul general, încheind pe un modest loc 13 sezonul, în timp ce Leclerc a fost cu cinci locuri mai sus. Ferrari a terminat pe șase la "Constructori" – ceea ce reprezintă cel mai slab rezultat înregistrat de Scuderie în ultimii 40 de ani în Formula 1, după locul 10 din 1980.

De la început de sezon, Ferrari anunțase că nu îi va prelungi contractul lui Vettel dincolo de 2020. Vorbim despre o despărțire descrisă drept amiabilă, însă mai degrabă cu iz de război între doi soți complet nemulțumiți unul de altul. Vettel își va continua totuși drumul în Formula 1 în 2021 în cadrul echipei Aston Martin (așa cum va fi redenumită comercial echipa Racing Point deținută de magnatul Lawrence Stroll, ocupanta locului patru la finalul sezonului 2020 și recent intrată în rândul câștigătoarelor de Grand Prix, la Sakhir, prin Sergio Perez).

În 2021 însă, Formula 1 îl va vedea la lucru pe veritabilul urmaș al lui Michael Schumacher. Proaspăt-încoronat campion în GP 2, Mick Schumacher va debuta pentru Haas-Ferrari, la 30 de ani de la debutul părintelui său la volanul unui monopost Jordan.

Titlul MotoGP rămâne în Spania și în 2020, însă nu în buzunarul lui Marc Marquez (de șase ori campion mondial la 27 de ani). Cu patru ani mai tânăr, Joan Mir a câștigat cununa mondială, deși la final de 2020 în dreptul său se regăsește o singură victorie de etapă.

Privind statisticile sezonului, n-ai cum să nu te miri. 2020 a fost un sezon cu adevărat haotic în MotoGP, calendarul fiind redus de la 20 la 14 Grand Prix-uri: pentru prima dată din 1986 sezonul a fost sută la sută unul european. Apoi, chiar la debutul competițional, pe 19 iulie, "dominatorul" Marc Marquez a făcut accident în Spania, la Jerez. Forțând revenirea în șa, pentru al doilea Grand Prix organizat pe aceeași pistă, Marquez și-a compromis întreg sezonul: a fost supus la trei operații chirurgicale la brațul drept în decurs de șase luni, iar în prezent riscă să rateze inclusiv startul sezonului 2021.

În vârstă de 21 de ani, Fabio Quartararo, ales deja de Yamaha pentru a-i fi succesor lui Valentino Rossi în șaua motocicletei de uzină începând cu 2021, a dominat primele două curse, disputate la Jerez, obținând ambele pole-uri și victorii. Francezul a fost însă urmărit de ghinion și probleme, iar până la jumătatea sezonului a pierdut șefia clasamentului. În Catalunia, Quartararo a obținut a treia sa victorie, revendicând din nou, pentru o secvență-bliț, locul unu la "general". Însă per total în 2020, când Quartararo a ratat victoria, a ratat și podiumul, iar în partea finală a sezonului, după o accidentare la șold suferită în Aragon Grand Prix, rezultatele sale au fost constant mediocre.

Italianul Franco Morbidelli, nimeni altul decât coechipierul lui Quartararo de la Petronas SRT, a fost al doilea pilot care a reușit trei victorii de etapă în 2020, în Grand Prix-urile de la Monaco, Teruel și Valencia. La 26 de ani, Morbidelli, cu o motocicletă specificație 2019, a obținut primele sale prezențe pe podium în MotoGP (cinci în total), însă a terminat cursa pentru titlul mondial doar pe locul doi.

Yamaha a fost în centrul unei controverse, înaintea Marelui Premiu al Europei, constructorul japonez fiind sancționat pentru că nu a respectat înțelegerea de înghețare a motoarelor. Atât echipa de uzină, cât și Petronas SRT au pierdut 50 de puncte în clasamentul "Constructorilor" – corespunzătoare rezultatelor obținute cu motoare neconforme. În ce măsură acest scandal a influențat rezultatele finale înregistrate de Quartararo și Morbidelli, piloții cu cele mai multe victorii în sezon, este greu de spus (pentru că piloții au păstrat punctele intacte, francezul terminând însă pe 8 la general, iar italianul – pe doi, la 13 puncte în urma lui Joan Mir).

Deznodământul rămâne însă același. Într-un sezon în care Valentino Rossi a fost primul pilot din MotoGP depistat pozitiv cu coronavirus (motiv pentru care a ratat două Grand Prix-uri), "Il Dottore" înregistrând per total șase curse consecutive fără puncte (patru abandonuri și două forfait-uri), Joan Mir a triumfat datorită unei constanțe fantastice.

Aflat la al doilea sezon la clasa regină, Joan Mir și-a început parcursul cu două abandonuri în primele trei curse, însă mai departe și-a condus motocicleta Suzuki spre șapte clasări pe podium în nouă starturi.

Per total, cinci piloți au obținut prima victorie a carierei în MotoGP în 2020, Mir numărându-se printre ei, alături de Fabio Quartararo, Brad Binder, Miguel Oliveira și Franco Morbidelli. Chiar dacă a abandonat în ultima cursă, din Portugalia, Mir a adus primul titlu al "Piloților" pentru Suzuki începând cu anul 2000, în timp ce în urma scandalului din garajul Yamaha, Ducati a câștigat titlul "Constructorilor", avându-l ca număr unu pe Andrea Dovizioso – care a terminat sezonul pe locul patru la general.