Mary Pierce începea anul 2006 în Top 5 mondial. La aproape o lună după ce împlinise 31 de ani (pe 15 ianuarie), în al doilea său turneu din sezon, Mary Caroline, o fată născută în Quebec, dintr-un tată american și o mamă franțuzoaică, juca finala Open Gaz de France. Zilele în care tatăl său, Jim Pierce, o pălmuia pentru că pierdea vreun meci, zilele în care același tată abuziv o pălmuia pentru că i se păruse doar că nu a dat randament la antrenament și zilele în care părintele ei pălmuia și câte o duzină de spectatori în tribune erau deja demult trecute. Vechi, dar niciodată uitate, chiar dacă peste ele se așternuseră 14 ani mult mai senini, ani cu trofee și bucurii.
Ce nu știa Mary Pierce pe atunci, în acea zi de 12 februarie 2006, era că aceea avea să rămână ultima finală a carierei sale. Una care o făcea din nou să sufere, pentru că proaspăt-încoronata campioană de la Australian Open, Amelie Mauresmo, o învingea, 6-1, 7-6(2). Pierce trăsese în intersezon hotărâtă să atace un nou titlu de Mare Șlem. La Australian Open fusese însă învinsă însă în turul doi, ratând practic un super-duel în meciul următor cu Martina Hingis, iar peste Roland Garros și Wimbledon 2006 a fost nevoită să sară, forțată de accidentări la pcior și inghinali.

#DorDeSport 14 ani de la dramaticul final de carieră al lui Mary Pierce

Laver Cup
Echipa Europei a câștigat Laver Cup. Echipa Lumii nu a avut nicio șansă
ACUM 7 ORE
Pierce avea să revină pe teren abia în august 2006, la Acura Classic, în pregătirea US Open-ului. Pe pământ american, avea să lege câte exact două victorii în California și la New York, înainte ca două mari jucătoare să îi bareze calea – Maria Sharapova și Li Na. Mai departe, anul 2006 nu mai avea să-i dăruiască nimic. Pierce a înregistrat vizite-fulger și frustrante în Luxemburg, Germania și Elveția – la Zurich: zero seturi câștigate, o alunecare lină din Top 20 spre Top 30.
Austria i-a oferit o gură de oxigen. Necesară. Dar ca o perdea de fum în spatele căreia se ascunde prăpastia. Ajunsă la Linz, acolo unde se simțea bine, amintindu-și de succesul din 1999, Pierce a întrerupt seria de trei înfrângeri consecutive în primul tur, câștigând la Ai Sugiyama, în minimum de seturi. Trăgea aer în plămâni altfel, când i-a câștigat primul set Verei Zvonareva, vecină în clasament cu Ai Sugiyama exact la granița Top 25. Mary Pierce luase primul set și în optimi, 6-4. Conducea cu 6-5 în setul doi și juca la retur. Ratase trei mingi de meci mai devreme, însă credea în victorie, chiar dacă Zvonareva tocmai servea la avantaj, cu gândul la un tie-break.
Și filmul s-a rupt.
Mary Pierce demarase din centrul terenului, spre dreapta sa, pentru a răspunde mingii venite de la rusoaică. N-a lovit corect acel forehand din alergare, genunchiul contorsionându-i-se și s-a prăbușit. Timp de vreo zece secunde, țipătul jucătoarei care, încovoiată pe teren, își prinsese în mâini genunchiul stâng, a răsunat asurzitor. Vera Zvonareva a ajuns cu o pungă cu gheață la ea cu câteva secunde înaintea echipei medicale. A doua zi, Mary Pierce era încă în negare. Trimitea un mesaj optimist: "Simt că nu este momentul să mă opresc și câtă vreme voi simți asta, voi da totul pentru a reveni". Potrivit portalului "Tennis Majors", preparatorul fizic al lui Mary Pierce, Xavier Moreau, a conștientizat mult mai repede gravitatea accidentării, acesta declarând, aproape șoptit: "s-ar putea să aibă un mic șoc când va afla cât trebuie să stea departe de tenis".
Franțuzoaica a fost diagnosticată cu ruptură a ligamentului încrucișat anterior. S-a operat, sperând în primă instanță că va putea reveni pentru Jocurile Olimpice de la Biejing. Însă nu a reușit să mai revină niciodată în tenis. A mai avut doar o apariție-bliț la Roland Garros, pe o alee tematică pe care conaționalii i-au oferit-o ei, celei care fusese singura jucătoare din Franța ce avea să se impună la Roland Garros în Era Open, sau în tenisul modern – dacă preferați. Și un meci demonstrativ în 2008 cu Chris Evert, după care Mary Pierce concluziona că durerile sunt încă acolo, în genunchiul stâng.
Nu și-a anunțat niciodată retragerea, însă nici nu a fost nevoie. Cariera sa rămăsese împietrită în acea zi de 26 octombrie 2006.
  • Mary Pierce rămâne cea mai tânără jucătoare care și-a făcut debutul în tenisul profesionist feminin, la 14 ani și două luni (martie 1989). La doi de la debutul oficial, Pierce termina deja primul său sezon în Top 30, însă la scurt timp violentul său tată a fost interzis de WTA pe viață, pentru multele sale derapaje publice. În loja lui Mary Pierce a rămas fratele ei, însă rănile provocate de Jim Pierce în sufletul ei au rămas, mult timp, nevindecate. Chiar și așa, a câștigat 511 meciuri la simplu, 18 titluri – printre care Australian Open 1995 și Roland Garros 2000. Nu a reușit să urce însă mai sus de locul 3 WTA (30 ianuarie 1995), ea confruntându-se cu o serie de accidentări de-a lungul carierei, cele mai notabile - între 2001 și 2003. A luptat și a revenit, până când accidentarea de pe 26 octombrie 2006 i-a pus punct definitiv în carieră, mai brutal decât oricărui alt jucător de tenis până atunci.
Tenis
Mihaela Buzărnescu a pierdut finala de la Valencia! Câte poziţii va urca în clasamentul WTA
ACUM 11 ORE
Tenis
Roger Federer nu se lasă! Anunț despre revenirea lui pe teren
ACUM 12 ORE