Eurosport

Povestea Marinei Yudanov, de la inginer Volvo către terenul de tenis

Povestea Marinei Yudanov, de la inginer Volvo către terenul de tenis

20/10/2019 la 14:01Actualizare 20/10/2019 la 15:19

La începutul anului 2017, Marina Yudanov, o jucătoare suedeză în vârstă de 29 de ani, încasa un salariu de 30,000 de lire sterline pe an în calitate de inginer pentru compania suedeză de automobile Volvo, ce își are sediul la Goteborg. Cu toate acestea, nimic nu a putut-o opri din a-și urma marea sa pasiune: tenisul.

Cu un salariu foarte bun și cu sarcini bine delimitate, Marina putea să rămână în Suedia, fără obligația de a plăti sume semnificative de bani pe echipament sportiv, deplasări la turnee sau antrenor, însă microbul sportului nu a dispărut nici măcar atunci când, pentru o perioadă de patru ani, teribilismul caracteristic adolescenților o îndepărtase pe Marina de dragostea pentru ”sportul alb”.

Cu toate acestea, Marina Yudanov este actualmente numărul 556 în clasamentul WTA și nu regretă, în niciun moment, deciziile luate în privița carierei sale în tenis.

La 16 primăveri devenea jucătoare profesionistă, iar presa suedeză o considera drept una dintre marile speranțe ale tenisului suedez. În 2005, Marina câștigase Campionatul Național de Juniori pentru jucători sub 16 ani și ajunsese în topul 250 al clasamentului ITF al junioarelor. Aflată încă în postura de elevă la un liceu de prestigiu din Suedia, Marina a fost nevoită să simtă presiunea menținerii unui randament cât mai bun la nivel sportiv, însă în același timp să mențină o constanță cât mai bună din punct de vedere al studiilor. Și asta pentru că, în cazul unui sportiv de performanță, studiile școlare și universitare reprezintă planul de rezervă în eventualitatea în care cariera sportivă nu merge pe făgașul dorit.

Încă de la o vârstă adolescentină, în care tinerii se află într-un plin proces de explorare, descoperire de sine, dar și de formare a unei personalități elocvente, Marina a reprezentat excepția de la această regulă. Începuse să dezvolte probleme comportamentale și să urască aproape pe orice persoană din jurul ei, să deprindă obiceiuri total inadecvate unui sportiv de performanță, cum ar fi alcoolul și fumatul în exces și, pentru o perioadă, această euforie a îndepărtat-o pe tânăra Marina, treptat, de fenomenul tenisului. În adâncul sufletului ei, conștientiza că tenisul este singurul remediu natural pentru sufletul ei, însă ceva a oprit-o din a-și continua pasiunea și a atinge așteptările oamenilor ce au avut încredere că ea va ajunge una dintre marile jucătoare nordice de tenis, nu doar suedeze.

Microbul nu dispăruse definitiv. Deși s-a retras, însă neoficial, la vârsta de 18 ani, Marina a continuat să fie implicată în fenomen, ca parteneră de antrenament pentru anumite jucătoare din circuit, dar și ca participantă la campionatele naționale. Aflată pe finalul studiilor universitare, Marina s-a descotonosit și mai mult de vechile vicii, cum ar fi petrecerile în zori sau consumul excesiv de alcool. În paralel, jucătoarea suedeză își găsise un loc de muncă avantajos la fabrica de automobile Volvo din orașul natal, Goteborg.

Un lucru este cert: viața ei intrase pe o traiectoria semnificativ mai bună, comparativ cu ultimii ani adolescentini. Obișnuia să meargă des la meciurile de tenis din țara sa natală, practicând un crossover și cu meciurile de tenis de club pe care le disputa mai mult din pură distracție. În vara anului 2015, alături de cea mai bună prietenă a ei, se afla în tribunele turneului WTA de la Bastad, câștigătoarea turneului fiind chiar o conaațională, Johanna Larsson, ce patru ani mai târziu avea să bifeze o semifinală la proba de dublu de la Roland Garros, alături de Kirsten Flipkens, fiind eliminate de Duan Yingying și Zheng Saisai.

Un turneu cu deznodământ fericit, având în vedere victoria finală a suedezei, însă a reprezentat în același timp un prilej potrivit de a-i reda încrederea în propriile forțe Marinei, de a-i da o posibilitate ca, într-o zi, să revină pe terenul de joc. În luna septembrie a aceluiași an, Marina a avut șansa de a le vedea, de la televizor, pe Serena Williams, Flavia Penetta și Roberta Vinci în splendoarea lor, impresionând prin spiritul de luptă ce le-a asigurat prezența în semifinalele acelei ediții, toate cele trei jucătoare având peste 30 de ani. Atunci, Marina a simțit că este momentul.

Fiind, în acel moment, angajată ca inginer la compania suedeză Volvo, Marina era pregătită să renunțe la un job la care mulți ar visa și să se întoarcă pe teren, însă singurele aspecte ce au împiedicat-o să facă un astfel de pas imediat au fost timpul și oportunitatea de a călători. Unul dintre principalele sacrificii ce trebuiau făcute pentru a putea participa la cât mai multe turnee a fost achiziționarea biletelor de avion și echipament sportiv, ce reprezintă o pierdere importantă în bugetul unui jucător profesionist de tenis. În ciuda faptului că venitul era unul substanțial iar condițiile de muncă erau ireproșabile, Marina nu s-a mulțumit cu ideea că trebuie să petreacă o întreagă zi la birou, acuzând în dese rânduri probleme lombare și oboseală. Considera că poate oferi mult mai mult decât nu a avut, în trecut, oportunitatea de a arăta.

Pe baza acestor detalii, Marina avea de alcătuit un plan de revenire. Așa că, în 2016, și-a prezentat demisia de la Volvo, motivând faptul că nu-și poate închipui tenisul ca fiind un simplu hobby.

" Obișnuiam să mă trezesc la cinci dimineața și să practic câteva exerciții de fitness înainte de muncă, iar apoi după orele obositoare de muncă mergeam la clubul de tenis și mă antrenam. Îmi umplea existența, plecând în urmărirea spiritului competitiv de care mi-a fost dor."

Încă de la momentul în care a ales să plece de la Volvo, Marina și-a asumat toate deciziile pe plan profesional făcute. Iar dezavantajele unei astfel de decizii erau iminente. Fără un salariu stabilit, fără un plande retragere, fără o asigurare de sănătate. Iar părerile privind decizia de a reveni în tenis nu au fost foarte bine primite, colegii de muncă spunându-i că într-un asemenea ritm va pierde banii câștigați foarte rapid. La acest stadiu, pierderea banilor era inevitabilă.

Începerea unei cariere de la zero presupune căutarea turneelor cu un câștig mic și un număr mic de puncte puse în joc, ce îți oferă oportunitatea de a putea intra la un turneu cu un nivel mai ridicat, încercând să-ți pavezi, încetul cu încetul, drumul către tenisul de cel mai înalt nivel.

Așadar, Marina și-a reînceput cariera de jucătoare de tenis cu o sumă de 20,000 de euro economisită din timp, aproximativ 18,000 de euro fiind folosiți pentru a acoperi costurile de transport, acomodare la hotel și procurarea de echipament sportiv. Un mijloc de economisire al plăților pentru transport l-a reprezentat deplasarea la diversele turnee la care Marina se înscria cu ajutorul rulotei, metodă adoptată de la Dustin Brown, jucătorul care se poate mândri cu un record de 2-0 în meciurile directe disputate împotriva lui Rafael Nadal.

Pentru Marina, important a fost să găsească din ce în ce mai multe turnee disponibile ce îi puteau permite, după toate costurile necesare, să rămână și cu o sumă de bani pe care să o poată pună departe.

" Dacă am o deplasare lungă, îmi pot permite investiția unui bilet de avion până acolo? Există un jucător alături de care să mă angrenez într-o astfel de călătorie și alături de care să împart costurile și antrenamentele. Pentru mine, e bine-venită o astfel de opțiune."

Ceea ce Marina și-a dorit foarte mult dintr-o asemenea experiență a fost capacitatea de a se putea exprima, atât din punct de vedere al caracterului, cât și din punct de vedere al jocului propriu-zis. Într-un final, a ajuns să practice un job în care putea să exprime o emoție puternică și să poată simte adrenalina unui meci de tenis, în care trebuie să lupți până la ultima fărâmă de energie, ultima picătură de sudoare, pentru că nimic nu este mai dulce decât să ieși, dintr-o luptă, cu capul sus și brațele ridicate spre cer.

Comparat cu câștigul de 45,000 de lire sterline ce îi revine unui jucător ce este eliminat încă din primul tur la Wimbledon, sumele de bani pe care Marina Yudanov concurează sunt incomensurabil mai mici. În luna mai a acestui an, Marina a învins-o pe Ekaterina Makarova, fost număr 8 mondial, pentru a câștiga turneul din țara sa natală de la Varberg. Astfel, jucătoarea suedeză s-a ales cu un premiu de 2,350 de dolari, ceea ce îi putea oferi toate resursele financiare pentru participarea la următorul turneu, dar în același timp să poată economisi o mică sumă pentru viitor.

În luna aprilie a acestui an, Marina a scris în jurnalul ei o întâmplare de la turneul disputat la Osaka, în care, deși a pierdut în ultima rundă din calificări, a primit o invitație de tip ”lucky loser” pentru a participa pe tabloul principal.

" Pierdusem ultimul meci din calificările de la Osaka într-o zi de luni și a trebuit să folosesc opțiunea rezervabilă pentru biletul de avion, pentru care plătisem în plus, pentru a-mi programa întoarerea în Suedia în ziua de joi, în loc de duminică. Marți, soarta a intervenit. La tragerea la sorți de pe tabloul principal al turneului, am primit invitația de ”lucky loser” pentru participarea în primul tur, deoarece una dintre jucătoare a trebuit să părăsească turneul din cauza unei accidentări. Apoi, am câștigat meciul din primul tur împotriva unei jucătoare clasate cu 200 de locuri mai sus în clasamentul WTA decât mine și a trebuit să disput meciul din turul al doilea tocmai în ziua de joi. Am fost cazate la cel puțin 300 de kilometri distanță față de aeroportul din Tokio și îmi puneam semne de întrebare, dacă voi risca să pierd zborul deja programat din cauza unui meci lung. Ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi câștigat și acel meci? Cu siguranță aș fi pierdut zborul. Un nou ticket de avion m-ar fi costat aproximativ 550 de lire sterline. Ce aveam de făcut? Într-adevăr, meciul a fost lung. Din nefericire am pierdut meciul în trei seturi și m-am îmbarcat în probabil cea mai frenetică deplasare din viața mea. Am părăsit clubul de tenis din Osaka și a trebuit să urmez ruta taxi-tren-tren-avion-avion, până am ajuns 24 de ore mai târziu pe aeroportul din Copenhaga, în Danemarca, încă îmbrăcată în echipamentul de joc și cu o zăpadă cât vezi cu ochii. Apoi, am luat un tren și am parcurs aproximativ patru ore până acasă."

La doi ani după ce și-a relansat cariera, Marina este considerată a șasea jucătoare suedeză din circuitul WTA și conștientizează că veniturile obținute din tenis nu vor fi formate din șase zero-uri. Cu toate acestea, drumul către un salt fulminant în circuitul fetelor, având în vedere perioada de inactivitate și lipsa antrenamentelor, pare puțin probabil, însă pentru Marina Yudanov, pasiunea ”sportului alb” nu va dispărea foarte curând.