Cele mai populare
Toate sporturile
Afișează toate

Situaţie incredibilă în proba de 100 m, după suspendarea lui Coleman. Un singur atlet cu CV nepătat

Cezara Paraschiv

Actualizat 28/10/2020 la 17:01 GMT+2

Americanul Christian Coleman, deținătorul recordului mondial în cea mai scurtă probă din atletism și campionul mondial de la 100 m, a fost suspendat, oficial, pentru doi ani. O statistică îngrijorătoare pentru atletism, sportul-rege de la Jocurile Olimpice și părintele tuturor sporturilor, iese la iveală, indicând problemele generalizate ale sprintului și ale probei sale regină.

DOHA, QATAR - SEPTEMBER 28: Christian Coleman of the United States crosses the finish line next to Justin Gatlin of the United States to win the Men's 100 Metres final final during day two of 17th IAAF World Athletics Championships Doha 2019 at Khalifa In

Credit imagine: Getty Images

Jurnalistul Nick Harris, de la ‘Sporting Intelligence’, a transmis o informație extrem de interesantă după anunțul oficial al suspendării lui Coleman: din Top 50 performanțe mondiale înregistrate în istoria probei de 100 m, la masculin, doar 15 aparțin unui sportiv care nu a fost niciodată suspendat pentru dopaj sau pentru probleme legate de dopaj și care nici nu a fost implicat oficial în vreun scandal de dopaj. Toți acești 15 timpi fără asterisc din istoria sprintului masculin sunt trecuți în dreptul jamaicanului Usain Bolt. “Insane Usain”, cum i s-a spus recordmenului de la 100 și 200 m, este singurul care rămăne "curat", "nepătat".
Top 50-ul performanțelor mondiale din istoria probei de 100 m la care face referire Harris este o listă a celor mai buni timpi scoși pe distanța de 100 m, care plasează sportivii în intervalul 9,58 secunde (recordul mondial stabilit de Bolt în 2009) și 9,81 secunde. Doar doi dintre acești timpi au fost realizați înainte de anul 2000, mai precis de către americanul Maurice Greene, în 1999 (un 9,79 și un 9,80). Nouă sportivi punctează în acest Top 50, dominat de “Fulgerul” Bolt, autorul celor mai rapide trei curse din istorie (9,58 în 2009, la CM Berlin; 9,63 în 2012, la JO Londra și 9,69, în 2008 la JO Beijing). Bolt mai are un al patrulea timp în Top 10 – 9,72, în mai 2008, la New York.

Top 10 all time la 100 m (cu cel mai bun rezultat per atlet)

1. Usain Bolt (Jamaica, 9,58)
2. Tyson Gay (SUA, 9,69)
2. Yohan Blake (Jamaica, 9,69)
4. Asafa Powell (Jamaica, 9.72)
5. Justin Gatlin (SUA, 9,74)
6. Christian Coleman (SUA, 9,76)
7. Nesta Carter (Jamaica, 9,78)
8. Maurice Greene (SUA, 9,79)
9. Steve Mullings (Jamaica, 9,80)
10. Richard Thompson (Trinidad Tobago, 9,82) *nu punctează în Top 50-ul all-time

Bilanțul probei de 100 m: aproape 18 ani de suspendare acordați per total la vârf, o excludere pe viață, două recorduri mondiale șterse din istorie

  • Tyson Gay – doi ani suspendare: iulie 2012 – 23 iunie 2014, depistat în iulie 2013
  • Asafa Powell – 18 luni de suspandare, pedeapsă redusă ulterior la 6 luni de TAS, aprilie 2014
  • Yohan Blake – 3 luni suspendare, 2009
  • Nesta Carter, descoperit după opt ani - deposedat retroactiv de aurul olimpic de la Beijing, de la ștafetă
  • Steve Mullings – suspendat pe viață
  • Tim Montgomery – doi ani de suspendare, recordul său mondial de 9,78 secunde a fost anulat
  • Christopher Coleman – suspendat doi ani, are o ultimă cale de atac la TAS
  • Justin Gatlin - 10 ani de suspendare dictați, cumulat, doar patru efectuați, un record mondial anulat
  • Maurice Greene - inclus într-un raport al unei investigații federale americane

De la Gay, la Gatlin, Powell și Maurice Green: istoria ferfenițită de scandaluri de dopaj a probei de 100 m

Cursa regină a atletismului este, deja, o afecere jamaicano-americană. Toți cei patru conaționali ai lui Usain Bolt care au intrat în Top 10 performeri ai tuturor timpurilor la suta de metri au avut probleme cu dopajul, la fel și toți cei americanii care au aprins pista în ultimele două decade și jumătate.
Americanul Tyson Gay, al doilea cel mai rapid om al planetei pe distanța de 100 m, a fost depistat pozitiv cu o substanță interzisă în iulie 2013. USADA l-a suspendat doi ani pe triplul campion mondial din 2007 (100, 200 și 4X100 m). Probeleme lui Gay au făcut ca ștafeta americană să piardă argintul câștigat la Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012.
Fostul recordmen mondial Asafa Powell a fost testat pozitiv împreună cu un coleg de antrenament în 2013, la cinci ani după ce stabilise al doilea său record mondial la 100 m. Powell nu a câștigat medalii de aur la Mondiale sau Jocuri Olimpice decât în proba de ștafetă 4X100 m, de o parte și de alta a suspendării în scandalul de dopaj provocat de o companie producătoare de suplimente alimentare, care nu a anunțat modificarea compoziției produselor sale. TAS a redus la o treime pedeapsa de 18 luni dictată de Agenția Anti-doping din Jamaica, după ce Powell și Sherone Simpson au acționat în instanță compania farmaceutică, ajungând la o înțelegere cu firma.
La nici doi ani după ce alergase cea mai rapidă cursă la nivel de juniori în Jamaica, în 2007, Yohan Blake a fost în centrul unui scandal de dopaj în țara natală, înaintea Campionatului Mondial de Atletism din 2009. Blake a fost depistat pozitiv cu o substanță care nu se afla pe lista interzisă a World Athletics, dar jamaicanii s-au temut, întrucât aceasta era foarte asemănătoare cu o substanță interzisă. Jamaica a preferat să nu riște nimic pentru competiția mondială, scoțându-l pe Blake din ștafetă, atletul fiind sancționat ulterior cu o suspendare simbolică, de trei luni.
Nesta Carter s-a numărat printre mulții sportivi care au fost descoperiți dopați la reanalizarea sistematică a probelor de urină prelevate pe durata Jocurilor Olimpice din 2008. Carter a fost testat pozitiv în 2016, la opt ani după întrecere, iar acest lucru l-a costat pe Usain Bolt tripla olimpică, ștafeta Jamaicăi fiind descalificată de la Beijing.
Steve Mullings, campion mondial cu ștafeta Jamaicăi în 2009, a fost suspendat pe viață din atletism după ce a fost depistat pozitiv în 2011 cu furosemid, folosit pentru a ascunde folosirea susbstanțelor interzise.
Maurice Greene este ultimul deținător recunoscut al recordului mondial la 100 m pentru Statelor Unite (între 1999 și 2005), după ce Justin Gatlin și Tim Montgomery au fost deposedați de timpii-reper reușiți din cauza dopajului. Numele lui Maurice Greene a fost pătat de acuzațiile lansate de Angel Guillermo Heredia, martorul-cheie în cazul de dopaj al lui Marion Jones. Greene și Jones se antrenau sub comanda aceluiași Trevor Graham. Maurice Green nu a picat niciun test anti-doping în carieră și afirmă că mulți au încercat să îl facă să încerce diverse substanțe, însă el a refuzat. Totuși, numele său apare într-o investigație federală a autorităților americane, sub suspiciunea de dopaj, iar Victor Conte, un guru al dopajului care i-a fost mentor și a împins-o spre prăpastie pe Marion Jones, a aruncat atletismul în aer când a afirmat că toți participanții din finala de 100 m de la Sydney, câștigată de Greene, erau dopați. World Athletics și IAAF au continuat să îl sprijine însă pe Maurice Greene, păstrându-l ca ambasador. La vremea respectivă însă, imaginea americanului a fost puternic afectată.
Tim Montgomery a fost șters din toate listele istorice ale atletismului, în urma scandalului BALCO și a unei investigații federale a SUA. Americanul nu a fost niciodată testat pozitiv, însă a recunoscut, în urma unei ample investigații, că a folosit testosteron și hormoni de creștere, scandalul fiind declanșat la scurt timp după ce Montgomery ratase calificarea la Jocurile Olimpice din 2004. Montgomery a primit oficial o suspendare de doi ani, însă a preferat să se retragă imediat din sportul de performanță, având ulterior alte numeroase probleme cu legea: fraudă financiară și afaceri cu heroină.

Justin Gatlin, inamicul public numărul unu pentru fani și întruparea răului

Justin Gatlin câștigă de departe titlul de cel mai detestat atlet al lumii.
Americanul era la Colegiu și avea doar 21 de ani când a fost depistat pozitiv prima dată la un control anti-doping, cu amfetamină. A primit atunci o suspendare de doi ani, însă nu a ispășit pedeapsa, fapărându-se că își trata o afecțiune din copilărie. A revenit rapid în competiții, dar a fost prins din nou dopat, în 2006, după dubla de la Campionatul Mondial. De această dată, Gatlin a fost depistat pozitiv cu testosteron.
Lumea a început să îl urască pe Gatlin după ce acesta, recidivist fiind, a primit o suspendare de doar opt ani, în locul excluderii pe viață din atletism, fiind privit cu clemență pentru că a colaborat cu autoritățile. Gatlin a ajuns să execute în cele din urmă doar patru ani de suspendare, pierzând totuși timpul de record mondial pe care îl stabilise în 2006.
Fanii nu l-au iertat însă, vociferând împotriva sa întreaga frustrare acumulată după ani și ani de scandaluri de dopaj în atletism și în probele de sprint, atât la masculin, cât și la feminin. A fost fluierat, huiduit și dojenit de fani la fiecare mare competiție la care a luat startul. În 2018, La Campionatul Mondial de pe pământ britanic, Justin Gatlin a fost primit mai dur, cu un cor de fluierături cum rar s-a văzut pe un stadion mare: 56.000 de oameni l-au huiduit cu ură. Pe Wikipedia, Justin Gatlin a devenit, pentru o zi, Justin "Hoțul" Gatlin. Însă chiar atunci, la ultima cursă de 100 m a carierei lui Usain Bolt, Gatlin a devenit pentru a doua oară campion mondial în proba regină, la 35 de ani.

Coleman, sprinterul care a scăpat o dată ca prin urechile acului, dar nu a învățat nimic

Marți, presa mondială de sport a anunțat în regim de breaking news că deținătorul titlului mondial pe distanța de 100 m, Christian Coleman, a primit o suspendare antedatată de doi ani pentru că nu a fost de găsit pentru trei teste anti-doping în decurs de 12 luni. Americanul era suspendat provizoriu încă din luna iunie, însă decizia finală a forurilor guvernatoare a venit abia în final de octombrie, moment de la care americanul și echipa sa au 30 de zile pentru a face apel.
USADA, Agenția Anti-doping din Statele Unite, transmite faptul că “nu există nicio dovadă că sportivul învinuit ar fi consumat susbstanțe interzise”. Coleman plătește însă pentru că s-a sustras testării în afara competiției.
Un preț pe care sportivii de performanță îl plătesc de-a lungul carierelor este acela că trebuie să anunțe în mod constant unde sunt și unde pot fi găsiți pentru testări anti-doping în afara competiției. Agenții anti-doping caută dovezi în perioadele de pregătire, în pauzele competiționale, pentru că, de multe ori, substanțele interzise se elimină din organism sau devin nedetectabile la concursurile de obiectiv. Testarea aleatorie este o armă creată de WADA pentru a lua prin surprindere sportivii. Asta înseamnă un regim de viață în care, într-un fel, libertatea sportivilor este îngrădită. Și nu de puține ori, sportivii s-au plâns pe rețelele de socializare că se trezesc la 6 dimineața cu agenți anti-doping în fața ușii, că sunt treziți din somn sau întrerupți în timpul cinei.
Christian Coleman a avut sabia deasupra capului și în septembrie 2019, înainte de a concursa la ediția de Campionat Mondial la care s-a încoronat de două ori. USADA încercase să îl testeze de trei ori, iar agenții săi nu l-au găsit pe Coleman. Acesta a scăpat însă prin ceea ce poate fi cu ușurință descris drept un “viciu de procedură”. Avocații săi au reușit să anuleze una dintre probele incriminatorii pe motiv că la primul test invocat de autorități existase o eroare de scriptică pe parcurs. USADA și-a retras acuzațiile, însă Coleman nu a acceptat victoria. A apelat la contul de Youtube pentru a declara război USADA și a solicita scuze publice din partea forului american anti-doping.
Trei luni mai târziu, pe 9 decembrie 2019, era din nou de negăsit pentru agenții antidoping. Iar de această dată, nu a mai scăpat la detalii tehnice.
Tribunalul a sancționat tocmai atitudinea lui Christian Coleman. În motivarea deciziei de acordare a pedepsei de doi ani de suspendare se arată: “Consecințele pentru sportivii care ratează trei teste anti-doping sunt draconice. Dar, în loc să învețe ceva din experiența anterioară cu USADA, atitudinea atletului față de obligațiile sale pot fi descrisă corect și precis drept complet iresponsabilă și chiar nesăbuită. Apoi, în loc să își recunoască vina, a răspuns prin critici vehemente ale conduitei autorităților. A transmis în termini tendențioși prin reprezentanții săi faptul că autoritățile au demarat o vânătoare a sa, a negat acuzațiile și a insistat cu o apărare în care a prezentat faptele petrecute pe 9 decembrie 2019 într-un fel în care acestea pur și simplu nu erau adevărate”.
Coleman va face apel. În luna iunie, când a primit notificarea oficială că este investigat și suspendat provizoriu, sprinterul american anunța că este dispus să facă “un test-anti-doping zilnic, pentru tot restul carierei lui”, pentru a demonstra că este curat. Însă certitudinea este că a intrat, oficial, pe lista lungă a sprinterilor cu cariere pătate de scandaluri și suspiciuni de dopaj.
Alătură-te celor Mai mult de 3 milioane de utilizatori în app
Fii la curent cu cele mai noi știri, rezultate și sporturi în direct
Descarcă
Subiecte asemănătoare
Distribuie acest articol
Promo
Promo