Turul Franței 2023 | Tadej Pogacar vs Jonas Vingegaard, o luptă pentru tricoul galben care se anunță memorabilă

Cea de-a 110-a ediție a Turului Franței este gata de start. Se va pleca din Spania, de la Bilbao, și timp de 3 săptămâni cei mai în formă rutieri din lume vor încerca să-și atingă obiectivele. Ca de fiecare dată, lupta pentru tricoul galben va acapara cea mai mare parte a atenției, chiar dacă și pentru celelalte tricouri e de așteptat să se desfășoare bătălii spectaculoase.

Traseul ales de organizatori pentru ediția din acest an e pentru toată lumea. Există o singură etapă de contratimp, destule runde pentru sprinteri, multe etape deluroase ideale pentru puncheuri și, evident, câteva etape montane unde se va face diferența în clasamentul general. Când vine vorba despre favoriți, toată lumea prevede o luptă umăr la umăr între Tadej Pogacar (UAE) și Jonas Vingegaard (Jumbo Visma).

Anul trecut, danezul de 26 de ani a reușit să producă o mare surpriză câștigând "Marea Buclă", după ce a profitat de o strategie perfect pusă în practică de Jumbo Visma. Roglic părea omul numărul unu al echipei olandeze, dar slovenul a suferit mai multe căzături și a renunțat repede la ideea de a lupta pentru general. Acesta nu a abandonat și s-a pus în slujba lui Vingegaard, iar cei doi au reușit să-l destabilizeze pe Tadej Pogacar, care era mare favorit să câștige al treilea tricou galben consecutiv. Totul s-a decis încă din etapa a 11-a, când Pogacar nu a rezistat atacurilor în valuri ale celor de la Jumbo și a cedat complet pe Col du Granon, pierzând timp irecuperabil în fața lui Vingegaard.

În acest an, danezul speră la un deznodământ asemănător, dar e clar că Pogacar și UAE vin cu temele făcute. Vingegaard și-a dedicat exclusiv pregătirea din acest an pentru a ajunge în formă maximă în Le Tour. Rutierul de la Jumbo Visma a câștigat 3 dintre cele 4 curse pe etape la care a participat: O Gran Camino, Turul Țării Bascilor și Criterium Dauphine. Singurul eșec al danezului a venit în Paris-Nice, care a fost și singura competiție în care s-a duelat direct cu Tadej Pogacar, care s-a impus acolo la general (Vingegaard a fost pe locul 3, după Pogacar și Gaudu).

Totuși, Paris-Nice a avut loc la începutul lui martie, iar mult mai relevant pentru forma lui Vingegaard este ce s-a întâmplat în Dauphine. Liderul de la Jumbo a avut o prestație stelară în cea mai renumită cursă pregătitoare pentru Turul Franței, câștigând două etape și generalul și surclasând rutieri ca Jai Hindley, Ben O'Connor sau Richard Carapaz, care vor fi și ei prezenți în "Marea Buclă".

Pe lângă faptul că este în formă maximă, Vingegaard se va baza și pe o echipă foarte puternică. Wout van Aert, Tiesj Benoot, Wilco Kelderman, Dylan van Baarle, Sepp Kuss, Christophe Laporte și Nathan Van Hooydonck vor face scut în jurul danezului, primul declarând clar că nu se va bate pentru tricoul verde tocmai pentru a se dedica principalului obiectiv, acela ca Vingegaard să ajungă în galben la Paris.

Un alt motiv pentru care victoria lui Pogacar din Paris-Nice s-ar putea să nu conteze este faptul că Pogacar vine după o lungă perioadă de inactivitate. Acesta și-a început sezonul în clasica Jaen, pe care a câștigat-o entuziasmant, iar apoi și-a adjudecat 3 etape și generalul în Turul Andalusiei. Succesul din Paris-Nice a venit pe fondul unei forme de vis pe care o traversa, dar faptul că Pogacar se vrea un rutier complet, care să câștige pe toate fronturile, s-ar putea să reprezinte un tribut prea mare.

Slovenul a participat cu succes în sezonul de clasice, câștigând Turul Flandrei, Amstel Gold Race și Fleche Wallone, dar în Liege-Bastogne-Liege a suferit o căzătură urâtă, care l-a dus direct pe masa de operație. Accidentarea la mână l-a ținut multă vreme departe de bicicletă și a decis, împreună cu echipa sa, să nu mai participe la nicio cursă importantă înainte de Turul Franței. Singura pregătire în regim de concurs pentru Pogacar au fost Campionatele Naționale ale Sloveniei, unde a câștigat și proba de contratimp și cursa de șosea, dar e clar că nivelul nu a fost unul foarte ridicat.

Atât Pogacar, cât și staff-ul medical de la UAE, au dat asigurări că accidentarea a fost lăsată complet în urmă și nu există niciun motiv de îngrijorare înainte de Turul Franței. De notat că și în perioada de inactivitate competițională, Pogacar s-a antrenat intens în sală, astfel că picioarele ar trebui să fie la un nivel optim. Rămâne totuși de văzut cum se va descurca slovenul sub presiunea unei competiții atât de mari și în fața unei concurențe acerbe.

Unul dintre motivele înfrângerii lui Pogacar anul trecut a fost subțirimea echipei. La prima vedere, aceasta a fost întărită în acest an, iar Adam Yates, Rafal Majka, Vegard Laengen și Marc Soler vor fi locotenenți de nădejde în munți, în timp ce oameni ca Mikkel Bjerg, Matteo Trentin și Felix Grosschartner vor avea rolul de a-l proteja pe lider în etapele deluroase și de plat, când apare pericolul bordurilor.

Chiar dacă la startul Turului Franței mai sunt numeroși alți rutieri de clasă, orice pariu pe un alt câștigător în afară de Pogacar sau Vingegaard este de domeniul fantasticului. Dacă cei doi vor fi la 100% și nu vor avea altfel de probleme, se vor bate până la final pentru gloria supremă. Dacă unul dintre ei va capota din din diverse motive, celălalt nu are cum să rateze tricoul galben.

Evident, dacă ambii vor fi scoși din cursă de conjuncturi nefavorabile, oameni ca Jai Hindley (Bora Hansgrohe), Ben O'Connor (AG2R Citroen), Enric Mas (Movistar), Richard Carapaz (Aducation Easy Post), Simon Yates (Jayco), Mattias Skjelmose (Lidl-Trek) sau Daniel Martinez (Ineos) pot spera la o victorie istorică. Totuși, în mod normal, rutierii amintiți se vor bate pentru locul 3, unul deloc de neglijat în condițiile în care Vinegaard și Pogacar par din altă ligă în acest moment.