Lorenzo Fortunato, victorie legendară pe miticul Monte Zoncolan. Favoriții, o dezamăgire

Monte Zoncolan e una dintre cățărările mitice din ciclism, fiind considerată de specialiști a treia cea mai grea din lume, după Mortirolo și Angliru. Cu mențiunea că Mortirolo nu poate fi niciodată finish de etapă, din cauza faptului că nu există suficient spațiu.

Ca atare, rutierii de general era clar că vor dori să câștige această rundă, în contextul în care evadările au cam avut succes în această ediție de Turul Italiei, cel puțin în etapele muntoase. Ca atare, plutonul a fost extrem de atent la cine primește bilet de voie pentru evadarea zilei, Filippo Ganna dorind ca atacanții să nu fie în număr foarte mare și evadarea să nu conțină cățărători excelenți.

În cele din urmă, George Bennett (Jumbo-Visma), Nelson Oliveira (Movistar), Bauke Mollema (Trek-Segafredo), Alessandro Covi (UAE Team Emirates), Jan Tratnik (Bahrain Victorious), Andrii Ponomar (Androni Giocattoli-Sidermec) și Lorenzo Fortunato (Eolo-Kometa) au format evadarea zilei, însă aceștia nu au avut niciodată mai mult de 9 minute avans față de pluton. Asta nu neapărat datorită lui Ineos, pentru că formația britanică s-a ocupat doar de selecție. Bernal evident voia victoria de etapă, dar în sprijinul Ineos a venit Astana, semn că Vlasov dorea clar să atace pe Monte Zoncolan.

Pe cățărarea de final (un adevărat monstru - 14,1 kilometri, cu 8,5% pantă medie), atacanții zilei au intrat cu un avans de 6 minute și 20 de secunde, însă în pluton Ineos a preluat rapid trena de la Astana. Tratnik, un contratimpist la bază, a fost primul care a atacat din evadare, însă nu a avut o trenă atât de bună, Fortunato venind alături de el. Cu 5 kilometri înainte de final, Bernal&Co aveau de recuperat 4 minute și jumătate, iar pentru victoria de etapă se părea că cei doi din față devin favoriți.

Chiar dacă la trenă a venit Jonathan Castroviejo, în pluton nu s-au dat atacuri, toți temându-se probabil de Bernal. Covi a plecat de lângă grupul Bennett-Mollema, din grupul de urmărire, moment în care Fortunato a accelerat și el în față, lăsându-l în spate pe Tratnik.

Fortunato nu a avut nicio emoție, în cele din urmă, să câștige o etapă terminată cu o cățărare mitică, bifând a doua victorie din carieră. Italianul de 25 de ani se mai impusese tocmai în 2013, dar într-o cursă modestă, care nu era sub jurisdicția World Tour: Trofeo Guido Dorigo. O performanță fabuloasă pentru EOLO-Kometa, echipa lui Ivan Basso și Alberto Contador care e prezentă în premieră într-un mare tur.

În pluton, favoriții au fost excesiv de conservatori și abia cu 1,2 kilometri înainte de final Simon Yates a atacat. Britanicul pare că a stat la cutie în primele două săptămâni, iar acum devine un candidat serios pentru podiumul Giro. Doar Bernal a putut să răspundă atacului rutierului de la Bike Exchange, iar pe final columbianul de la Ineos a sprintat fantastic, câștigând 9 secunde în raport cu Yates.

Duminică ne așteaptă o etapă fără implicații în clasamentul general, în care, fie evadarea - fie puncheuri gen Sagan sau Ulissi (nu e exclus ca ei să facă parte din evadare) par a pleca având prima șansă. Va fi o rundă de recuperare înainte de ce ne așteaptă luni: "etapa regină" din Giro 2021 (Sacile - Cortina D'Ampezzo, cu trei cățărări de categoria întâi și Cima Coppi, Passo Pordoi).