Eurosport
Interviu | Primul român care a jucat la Atalanta, verdict pentru finala Europa League + Amintiri din Bergamo
De
Publicat 21/05/2024 la 13:35 GMT+3
Constantin Nica este primul și unul dintre cei doi jucători români care au evoluat pentru Atalanta în toată istoria clubului. Fundașul care a fost în curtea clubului din Bergamo aproximativ un an și jumătate a acordat recent un interviu în exclusivitate pentru Eurosport.ro, în cadrul căruia a vorbit despre perioada sa în Italia, dar și despre progresul imens al fostei sale echipe.
Constantin Nica, pe vremea când evolua la Atalanta
Credit imagine: Getty Images
Atalanta este în prezent unul dintre cele mai mari cluburi din Europa, iar rezultatele italienilor vorbesc de la sine. În șase din ultimele opt sezoane, echipa din Bergamo a încheiat în Top 5 în Serie A, de trei ori încheind chiar pe podium. Mâine, miercuri, trupa lui Gian Piero Gasperini va juca pentru cel mai important trofeu din istoria clubului, și anume Europa League.
În urmă cu 10 ani, înainte de ascensiunea imensă a clubului, Atalanta făcea un transfer extrem de interesant și îl aducea pe Constantin Nica de la Dinamo în schimbul sumei de 1,6 milioane de euro. Astfel, fundașul român care avea atunci doar 20 de ani devenea primul român care urma să joace pentru echipa din Italia. Un singur tricolor a mai prins meciuri în Bergamo, iar acesta a fost Valentin Mihăilă.
Nica a stat un sezon și jumătate în curtea clubului din Serie A, fiind și împrumutat pe la alte cluburi din "cizmă" de-a lungul timpului. În total, românul a evoluat în 10 meciuri pentru echipa italiană, însă a trăit o experiență inedită în perioada sa de la Bergamo.
Recent, Nica a acordat un interviu în exclusivitate pentru Eurosport.ro, în cadrul căruia a vorbit despre cum a fost adaptarea la Atalanta și la fotbalul italian, despre cum se observa încă de acum 10 ani că echipa va fi una de succes, dar și despre finala Europa League de mâine.
Interviu Exclusiv | Constantin Nica, despre adaptarea la Atalanta
În 2013 ai fost transferat de Atalanta de la Dinamo în schimbul sumei de 1,6 milioane de euro. Ce ai simțit în momentul în care ți-ai dat seama că vei pleca în străinătate pentru prima dată?
Atunci nu prea mi-am dat seama de multe chestii, pentru că și la Dinamo, la fel, a fost pasul (n.r. făcut) destul de repede, de la juniori direct la echipa mare. Pentru mine au fost doi, trei ani în care n-am avut timp să-mi dau seama de multe lucruri. Eu știam doar ce învățasem la juniori și situația a fost de așa natură încât am urcat foarte repede.
Pentru mine a fost ceva neașteptat și a trebuit pe parcurs să încep să pun totul cap la cap și să-mi dau seama unde sunt și ce se întâmplă cu mine. Ca să zic pe scurt, eu după ce am plecat de la Atalanta și m-am dus împrumut la Cesena, la Avelino, după câțiva ani am început să-mi dau seama de cultura fotbalistică ce îmi lipsea de fapt în România.
/origin-imgresizer.eurosport.com/2024/05/21/3971875.jpg)
Constantin Nica
Credit imagine: Getty Images
Ai prins un sezon la Atalanta, deși ai avut și câteva probleme medicale. Cum a fost adaptarea la Atalanta și la fotbalul italian?
În primul an, nu pot să zic că a fost foarte dificil, pentru că m-am simțit foarte bine, doar că erau multe lucruri de pus la punct la mine, multe lucruri pe care trebuia să le prind pe parcurs. Eram copil, aveam 20 de ani, îmi lipseau multe.
Ei (n.r. Atalanta) de atunci erau un club cu pretenții, un club care investea foarte mult în centrele de juniori pe care le aveau, un club cu o infrastructură fantastică, pentru că aveai toate condițiile din lume acolo. De-atunci se vedea că Atalanta este un club care face pași mici, dar siguri spre marea performanță.
Când eram eu acolo, (n.r. echipa) era de jumătatea clasamentului, dar investind foarte mult, având o pepinieră foarte importantă în Italia, i-a ajutat foarte mult să se și dezvolte. De-acolo au venit și banii, rezultatele și așa mai departe.
Citește și:
Interviu Exclusiv | Ce a remarcat Nica în perioada în care a evoluat pentru Atalanta
A fost vreun anumit lucru care ți-a atras atenția la Atalanta față de celelalte echipe pe la care ai trecut?
Chiar asta mi-a atras atenția, grija lor față de juniori, față de jucătorii pe care îi aveau sub contract. Nu știu dacă eu am avut tratament preferențial fiindcă eram la început. Eu am avut o întâmplare, am avut o pubalgie, o inflalmație pe care mulți jucători o au în timpul carierei. Eu n-am zis, îți dai seama, pentru că eu voiam să joc, să prind și eu lotul, meciurile importante, măcar pe bancă, cu Milan, cu Juventus.
Nu ziceam ce mă durea și antrenorul meu vedea la antrenamente că până mă încâlzeam, mă durea de nu mai puteam acolo, nu prea dădeam cu piciorul în minge, mă feream. M-a trimis el la doctor, au descoperit că am o pubalgie.
Ei însă când au văzut că eu mă dăruiesc și că nu vreau să mă opresc de la antrenamente și așa mai departe, primul lucru (n.r. pe care l-au făcut) ca să mă tratez a fost să îmi cumpere bilete de tren, să mă trimită la un centru vreo patru, cinci zile.
M-au trimis în vacanță cu un antrenor personal. M-au trimis cinci zile la niște băi termale să stau în bazin, să mă relaxez și să fac anumite exerciții. Aveam două antrenamente pe zi în bazin, băi termale, iar după cinci, șase zile m-au luat înapoi să fac și tratamentul care era de făcut pentru problema pe care o aveam eu. "Profesioniști" e puțin spus. Te țineau ca în palmă, aveai toate condițiile.
Aveam bazin de recuperare chiar în vestiar, bazin cu apă până la brâu, unde jucătorii care se accidentau făceau recuperare. Aveam bazin de înot, chiar lângă vestiar, aveam centru de recuperare, totul era la superlativ.
/origin-imgresizer.eurosport.com/2024/05/21/3971877.jpg)
Constantin Nica
Credit imagine: Getty Images
Cât de mare a fost diferența de intensitate între antrenamentele dintre România și Italia?
Faptul că eram tânăr și că puteam să alerg nu (n.r. m-a făcut să simt) că era mare diferența. Și ei îmi spuneau că fizic nu aveam probleme, dar erau diferitele antrenamentele, cele fizice în primul rând. Ei vedeau ce carențe ai fizic și lucrai specfic pentru ce aveai tu nevoie, individual.
Era pusă o tablă în sala de forțe și acolo fiecare jucător avea exercițiile pe care trebuia să le facă înainte de antrenament și după. Făceai antrenamentul fizic cu toții, dar aveai și ceva separat. Eu veneam cam cu o oră jumătate înainte de antrenament, eram în sală. Se termina și ieșeai la antrenamentul normal.
A fost ceva care te-a atras mai mult la fotbalul din Italia, ținând cont că acolo ai stat foarte mult timp?
Da, m-a atras foarte mult profesionalismul de care dau dovadă și faptul că sunt atenți la toate detaliile și nevoile pe care le au jucătorii. Asta mi-a plăcut foarte mult, pentru că jucătorul chiar e pus pe primul loc. El îți aduce rezultate, jucătorul trebuie să se simtă confortabil, să poată să îți dea maximul. De-asta am avut parte la toate cluburile pe la care am fost. N-am avut nicio problemă.
Crezi că dacă ai fi plecat cu un an sau doi mai târziu la Atalanta ai fi reușit să devii un jucător de bază în echipă?
Cred și lucrul ăsta, dar au fost multe alte detalii care au contat foarte mult. În primul rând, da, n-aveam o cultură fotbalistică. Eu aveam doar o formă fizică extraordinară și excelentă, dar mai târziu, după ce m-am accidentat, s-a dus și asta.
Degeaba m-am cultivat eu sportiv și am început să-mi dau seama de anumite chestii, dacă forma fizică nu mai era. Nu cred că a fost neapărat chestia asta, făceam față cu "brio", mai ales că vedeam și în jurul meu, erau colegi care mă ajutau. Chiar și Scaloni (n.r. selecționerul Argentinei) a fost cu noi la Atalanta, l-am prins un sezon acolo și din gura lui am auzit multe sfaturi.
Citește și:
Interviu Exlusiv | Cum vede Constantin Nica evoluția Atalantei din ultimii ani
Cum spuneai și tu, în ultimii ani Atalanta s-a dezvoltat enorm de mult. Ce crezi că a condus la ascensiunea asta?
Sunt mai mulți factori care trebuie să fie scoși în evidență aici, pentru că Atalanta tot timpul a ținut lângă club foștii jucători care au făcut performanță pentru club, fostele glorii ale clubului. Chiar și din lotul care eram atunci (n.r. când juca el), în 2013, sunt și acum la club din colegii mei, care se ocupă de club, de juniori, de centrele de copii și așa mai departe.
Vă dați seama că de 15 ani, de 10 ani, fiind o echipă de tradiție, crescând copii de atâta timp, eu cred că asta i-a ajutat foarte mult. Stabilitatea pe care o au acolo și faptul că își folosesc fostele glorii pentru a crește copii, vă dați seama, copiii ăia aduc bani clubului.
Un club ca Atalanta ar trebui luat exemplu și în România din punctul meu de vedere, cred că doar Farul se mai ocupă așa de centrle de copii și juniori. După părerea mea, asta e cheia succesului, să îi crești în propria pepinieră.
/origin-imgresizer.eurosport.com/2024/05/21/3971874.jpg)
Constantin Nica
Credit imagine: Getty Images
Miercuri o să joace Atalanta contra lui Bayer Leverkusen în finala Europa League. Cum vezi ultimul act?
Lucrurile sunt destul de simple. Atalanta n-are nimic de pierdut, Bayer vine după atâtea victorii la rând, cu un moral foarte ridicat. Probabil că șansele sunt 60% la 40%, dar sper să câștige Atalanta, pentru că n-are nimic de pierdut, n-a mai ajuns în punctul ăsta al competiției și este o echipă care poate produce un rezultat bun, așa cum s-a văzut și cu Liverpool și în multe alte meciuri.
Subiecte asemănătoare
Promo
Promo