Finala Conference League, Chelsea - Betis | Manuel Pellegrini, inginerul discret al fotbalului modern care visează la al 12-lea trofeu al carierei

Într-o epocă în care trofeele se măsoară în milioane și celebritatea se confundă cu competența, Manuel Pellegrini (71 ani) continuă să scrie istorie cu discreția unui arhitect meticulos. A construit echipe spectaculoase din ruine, a dus cluburi modeste în elita fotbalului european și a câștigat trofee în 5 țări.

Când vorbim despre cei mai mari antrenori ai ultimelor decenii, numele antrenorului chilian lipsește din discuțiile specialiștilor în fotbal adesea. Fără să ridice niciodată tonul, fără să facă zgomot pentru a-și atinge țelurile, într-un fotbal dominat din ce în ce mai mult de personalități explozive, antrenorul chilian și-a croit drumul prin calm, inteligență și construcție pe termen lung, indiferent de echipa pe care a antrenat-o. A fost mereu mai preocupat de jocul echipei decât de imaginea proprie. Și poate tocmai de aceea nu a primit niciodată laudele pe care le merită cu adevărat.

Născut în 1953 în Santiago, capitala statului Chile, Manuel Pellegrini are origini italiene, ambii părinți fiind din Italia. Studiile superioare și le-a făcut în orașul natal, la Universitatea Catolică, unde a studiat ingineria în construcții civile, devenind oficial inginer cu acte în regulă în anul 1979. În 1985, după cutremurul devastator din Chile, care a dărâmat multe clădiri din țară, Pellegrini și-a folosit cunoștințele studiate și profesia de bază pentru a ajuta decisiv la reconstrucția orașelor din statul sud-american. De altfel, de-a lungul carierei de antrenor, tehnicianul și-a folosit mereu atenția la detalii și precizia în calcule deprinse din facultate, atunci când își așeza echipele în teren.

Cariera de fotbalist l-a regăsit pe Pellegrini tot în orașul natal pe întreaga ei durată. Înainte să își facă debutul ca senior, a evoluat pentru Audax Italiano, o echipă aflată în suburbiile capitalei, mai exact în sud-estul orașului Santiago. Ulterior, chilianul a ajuns la Universidad de Chile, echipă pentru care a evoluat întreaga carieră. Fundaș central de meserie, Pellegrini a evoluat în peste 300 de partide în cei 13 ani petrecuți în tabăra "Los Azules", reușind să câștige o singură dată campionatul, în 1979. Pentru naționala statului Chile, a disputat un singur meci, într-o zi istorică pentru fotbalul românesc, 7 mai 1986, împotriva Braziliei.

Oficial, și-a atârnat ghetele în cui un an mai târziu, în urma unui meci împotriva celor de la Trasandino. Motivul a fost explicat de Pellegrini într-un interviu ulterior:

Băiatul acela era Iván Zamorano, împrumutat de la Cobresal, care avea să devină golgheterul La Ligii în 1995 cu Real Madrid. Pellegrini a mărturisit: "Dacă aș fi știut unde va ajunge băiatul acela, nu m-aș fi retras. Aș mai fi jucat încă doi ani."

După retragerea din activitate, Pellegrini nu a ezitat să rămână aproape de terenul de joc. Devenise deja un lider natural în vestiar, iar tranziția către antrenorat a venit firesc. A început cu Universidad de Chile, clubul la care își petrecuse întreaga carieră de jucător, apoi a continuat cu alte echipe din Primera División chiliană. Însă adevărata transformare avea să vină în anii ’90, când a început să se contureze ca un constructor de echipe și un vizionar în spatele liniei de tușă.

Punctul de cotitură a fost aventura sud-americană, începută în patria natală, unde a cucerit titlul de campion al statului Chile cu Universidad Católica în anii ’90, iar mai apoi în Ecuador, unde a câștigat campionatul cu LDU Quito, în 1999. Acolo a pus bazele unei filozofii clare de joc: echipe organizate, dominate de disciplină tactică, dar cu un spirit ofensiv pronunțat. A continuat ascensiunea la San Lorenzo și River Plate, cu ambele dintre ele reușind să devină campion în Argentina – momente decisive care i-au deschis porțile Europei și l-au impus ca un constructor de echipe, meticulos și eficient, indiferent de continent.

Europa avea să-i ofere scena pe care merita să o cucerească. În 2004, Villarreal l-a adus pe banca tehnică și, împreună, au scris una dintre cele mai frumoase povești ale fotbalului iberic. Cu un buget modest, Pellegrini a dus "Submarinul Galben" până în semifinalele UEFA Champions League în 2006. Atunci, o ratare de penalty a lui Riquelme în fața lui Arsenal a spulberat visul finalei, dar nu și reputația antrenorului chilian, care deja se impunea ca o minte sclipitoare a fotbalului european.

Succesul său a atras atenția Realului Madrid, care l-a numit antrenor în 2009. În ciuda faptului că a obținut 96 de puncte în La Liga – un record pentru club la acea vreme – și a antrenat o echipă cu Cristiano Ronaldo, Kaká și Benzema, a fost îndepărtat după un singur sezon. Motivul? A lipsit acel "trofeu mare" care să valideze imediat investițiile făcute.

După despărțirea de Real Madrid, Pellegrini a preluat-o pe Málaga, o echipă aflată într-o reconstrucție profundă. A fost numit antrenor în toamna anului 2010, iar în primul său sezon complet a reușit o performanță istorică: locul 4 în La Liga și calificarea în preliminariile Ligii Campionilor – pentru prima dată în istoria clubului. Cu un buget limitat și pierderi importante din lot, chilianul a dus Málaga până în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, unde a fost eliminată dramatic de Borussia Dortmund, după două goluri în prelungiri. A fost, probabil, cel mai frumos capitol din istoria modernă a clubului andaluz, iar orașul i-a rămas recunoscător: în 2018, un sens giratoriu din Málaga a primit oficial numele "Glorieta Manuel Pellegrini". Ca antrenor, poate că ar merita mai mult acolo, dar ca inginer în construcții, cu siguranță Pellegrini a apreciat gestul.

La Manchester City, Pellegrini și-a confirmat reputația de arhitect al jocului ofensiv. În sezonul 2013-2014, a transformat echipa într-o forță de neoprit, capabilă să înscrie din orice poziție. A câștigat titlul în Premier League, devenind primul antrenor non-european care reușea această performanță în Anglia, și a adăugat în palmares și Cupa Ligii. Cu jucători precum Agüero, Yaya Touré sau David Silva, City a devenit sinonim cu spectacolul, iar presa britanică vorbea despre "moarte prin geometrie frumoasă" – o aluzie la precizia și estetica fotbalului propus de chilian.

După o experiență exotică în China și o perioadă de tranziție la West Ham, Pellegrini s-a întors în La Liga, de data aceasta pe banca lui Real Betis. Cu un lot considerat modest în raport cu giganții Spaniei, antrenorul a reușit o performanță memorabilă în sezonul 2021-2022, câștigând Copa del Rey după o finală dramatică împotriva Valenciei. Trofeul a venit după o pauză de 17 ani pentru clubul din Sevilla și a reconfirmat abilitatea lui Pellegrini de a construi echipe competitive, capabile să se lupte pentru glorie în ciuda limitărilor financiare.

Dar poate cea mai impresionantă realizare din epoca recentă este parcursul european din sezonul 2024-2025. Sub comanda lui Pellegrini, Betis a ajuns până în finala UEFA Conference League cu Chelsea, reușind să elimine adversari redutabili și să cucerească simpatia publicului neutru printr-un joc curajos și elaborat. A fost o nouă dovadă că tehnicianul chilian rămâne un maestru al construcției, un antrenor care dă identitate și speranță oriunde ajunge.

Privind în ansamblu cariera lui Manuel Pellegrini, e limpede că avem în față un antrenor cu un palmares remarcabil și un impact profund asupra cluburilor pe care le-a condus. Este singurul tehnician din afara Europei care a cucerit titlul în Premier League, cu Manchester City. A reușit să fie campion în patru țări diferite: Chile, Ecuador, Argentina și Anglia – o dovadă a adaptabilității și valorii sale universale.

Mereu a fost un adept al faptului că trebuie să i se ofere timp unui antrenor. A fost arhitectul unor parcursuri istorice: a dus-o pe Villarreal până în semifinalele Champions League la prima participare a clubului, a scris istorie cu Málaga ducând-o până în "sferturi" în debutul lor european și a făcut din Betis un simbol al renașterii – câștigând Copa del Rey, calificând echipa în prima finală europeană din istorie și menținând-o în lupta pentru un loc de Liga Campionilor. A reușit să o facă pe City campioană, pe atunci o echipă care abia se ridica ușor-ușor, și să o ducă în 2016 în semifinalele UCL. La Real Madrid însă, acolo unde timpul nu există, în ciuda unui număr mare de puncte obținut în primul sezon cu o echipă în reconstrucție, cu jucători proaspăt veniți, dar fără trofee, Pellegrini nu a avut timp să își mesterească talentele avute pe mână.

Manuel Pellegrini nu este doar un antrenor de succes, ci un constructor de echipe, un vizionar al jocului ofensiv și un lider calm care inspiră încredere. Fie că a fost vorba de giganți precum Real Madrid și City sau de outsideri precum Villarreal, Málaga și Betis, chilianul a reușit mereu să lase ceva durabil în urmă – stil, rezultate și respect.

Finala Conference League dintre Chelsea și Betis va fi în această sear de la ora 22.