Ivan Patzaichin s-a stins din viață la vârsta de 71 de ani, lăsând în doliu întreaga lumea a sportului românesc și nu numai. Reacțiile după dispariția cvadruplului campion olimpic curg în valuri, iar părerea unanimă este că sportul românesc a pierdut o mare personalitate, un fost mare sportiv, dar în primul rând un om cu un caracter deosebit.
Toți cei care l-au cunoscut pe Ivan Patzaichin vorbesc la superlativ despre cel care a fost probabil cel mai mare canoist din istorie. Caracterul său excepțional a ieșit la iveală în urmă cu 10 ani, când clubul Dinamo a decis să-i ridice o statuie, drept răsplată pentru serviciile aduse în timpul carierei sale fabuloase.
Deși sunt puțini oameni care se pot bucura de această onoare, de a avea o statuie în timpul vieții, Ivan Patzaichin a fost atât de modest încât s-a opus în acel moment. Conducătorii clubului au trecut însă peste dorința fostului mare campion și în 2002 au dezvelit monumentul turnat în bronz, care stă și astăzi în fața stadionului din Ștefan cel Mare.
Fotbal
Guardiola, dezlănțuit: "Poate într-o zi "marii bossi", "marile capete luminate" vor explica de ce"
ACUM 37 MINUTE

Ivan Ptzaichin, povestea unei legende a sportului românesc

Povestea lui Ivan Patziachin a început la Mila 23 în 1949, un sat în Delta Dunării, la aproximativ 50 km de Tulcea, accesibil numai pe calea apei.
Marele campion s-a "trezit" practic în barcă, dar primele conexiuni cu sportul le-a avut abia în 1966, când Serghei Covaliov și Vicol Calabiciov deveneau campioni mondiali la canoe dublu. Doi oameni de-ai locului au cucerit lumea și i-au dat idei și lui Vaniușa, așa cum era alintat. Mai ales că vâslitul era de ani buni un mod de viață. A vrut să fie ca ei. A plecat de acasă să fie campion și a reușit acest lucru doar în 2 ani, într-o canoe chiar cu Serghei Covaliov. La Ciudad de Mexico în 1968 a câștigat un titlu și mai prețios, aur olimpic! De aici a început o carieră de excepție, construită cu ambiții și sacrificii, ghidată după motto-ul norvegianului Fridtjof Nansen: "Ai reușit - Continuă! N-ai reușit - Continuă!". Cugetare care, de altfel, l-a și ajutat să devină eroul Jocurilor Olimpice de la Munchen 1972.
Ivan Patzaichin și-a câștigat definitiv un loc în istoria sportului românesc și nu numai la ediția respectivă. A câștigat titlul olimpic la canoe simplu 1.000 de metri după o poveste impresionantă, care produce valuri și la aproximativ 40 de ani distanță. În seriile de calificare, pagaia cu care vâslea campionul României s-a rupt chiar după primii metri. Oficialii n-au observat semnalele sportivului de a întrerupe cursa, conform regulamentului. Nu a reușit să dea un restart cursei, dar a continuat să-și ducă visul până la capăt, de a cuceri un nou titlu olimpic după cel de la Mexico City (1968). Aflat între valuri „nervoase” și cu o pagaie ruptă, Patzaichin a dat examenul vieții, să se păstreze pe culoar și să treacă cu brio linia de sosire. Obiectiv îndeplinit, chiar dacă „Amiralul” a ajuns ultimul la final, cu peste trei minute întârziere.
Problemele nu s-au terminat însă în acest punct, în condițiile în care oficialii l-au descalificat imediat după serie. A urmat o contestație făcută de delegația României, acceptată de comisarii cursei, iar Ivan Patzaichin a revenit din nou la start în recalificări. Și mai motivat, și mai avântat, românul și-a dominat clar adversarii în toate fazele concursului, astfel că la final s-a putut bucura de al doilea succes olimpic.
La Munchen 1972 a construit doar o parte dintr-o „operă” remarcabilă, care a continuat și în deceniul următor cu alte două titluri olimpice, la Moscova și Los Angeles. Prin contribuția Amiralului, kaiak-canoe este și azi între primele patru cele mai medaliate sporturi din România la Jocurile Olimpice, alături de gimnastică, atletism și canotaj.
După ce a devenit un mare campion, Ivan Patzaichin a devenit și un pedagog valoros. Lecțiile antrenorului au condus la formarea a noi medaliați olimpici, motiv pentru care azi putem să vorbim, de o tradiție, de o istorie bogată la canoe.
Sportul i-a "oferit totul" Amiralului, așa cum a spus-o în nenumărate rânduri. La rândul lui a încercat să-i ofere înapoi din tainele descoperite. Până în 2009, când o combinație de uzură și un sistem tot mai opărit l-au determinat să se retragă din sport. De atunci nu a mai îndeplinit nicio funcție oficială, dar sportul românesc s-a folosit în continuare de imaginea lui. Modestia, bunul simț, respectul au rămas lucruri sfinte pentru Patzaichin. Și a găsit noi provocări, a considerat că trebuie să întoarcă anumite lucruri din tot ce a realizat de-a lungul timpului și locurilor de unde a plecat. Și-a propus să reinventeze ecoturismul în Deltă Dunării, ape pe care și-a călăuzit primii pași ai carierei și a „adus pe lume” canotca, o combinație între canoe și lotcă. Pentru a fi explotat mai bine pontențialul naturii, dar și îndeletnicirile vechi ale lipovenilor.
Ivan Patzaichin a reușit absolut tot ce și-a propus. Legenda va rămâne mereu în sufletele noastre, va fi pentru totdeauna etichetat drept Amiralul sportului românesc.
Palmaresul lui Ivan Patzaichin
  • Cvadruplu campion olimpic. Medaliile au fost cucerite la patru ediții diferite a Jocurilor Olimpice (1968, 1972, 1980, 1984)
  • A cucerit alte trei medalii de argint la edițiile din 1972, 1980 și 1984.
  • Locul 3 all-time în România într-un clasament pe medalii la Jocurile Olimpice, după Nadia Comăneci (9 medalii) și Elisabeta Lipă (8 medalii)
  • 22 de medalii la Campionatele Mondiale, dintre care 9 au fost de aur
  • A primit Colanul de platină din partea CIO, cea mai înaltă distincție în sport.
  • A fost prezent la 10 ediții a Jocurilor Olimpice, dintre care 5 din postura de antrenor
Premier League
Mason Mount vs Phil Foden! Cine va străluci mai mult în acest sezon de Premier League?
ACUM O ORĂ
Premier League
Paul Ince îl face praf pe Jadon Sancho: "Nu te joci FIFA! Tu te-ai uitat la Giggs ce făcea?"
ACUM O ORĂ