#VOCE Arsenal – Manchester United: o rivalitate care a definit cea mai mare parte a erei Premier League

Articol scris de Bogdan Constantinescu

Arsenal și Manchester United au disputat primul meci oficial în octombrie 1894. Până la 25 ianuarie 2026, cele două cluburi s-au întâlnit de 245 de ori, Manchester United câștigând 99 de partide, Arsenal 91, iar 55 de meciuri s-au încheiat la egalitate.

De la instalarea pe banca tunarilor a lui Wenger din 1996 până la retragerea lui Ferguson din 2013 a fost o rivalitate înfierbântată. Din februarie 1997 până în februarie 2005 au fost arătate 7 cartonașe roșii. Cei doi manageri s-au înfruntat de pe bancă de 49 de ori, Ferguson a câștigat 23, Wenger 16 și 10 egaluri.

Relația dintre cei doi antrenori a fost, evident, ostilă încă de la început. Ferguson a menționat că Wenger a fost "singurul manager din campionat cu care nu a împărțit niciodată o băutură după meciuri" – o "tradiție" a fotbalului englez.

În ianuarie 2005, Ferguson și Wenger s-au afundat într-un nou conflict legat de ce se întâmplase în tunel după incidentul "Pizzagate". Ferguson a susținut că Wenger și-a numit jucătorii "trișori" și nu și-a cerut niciodată scuze pentru comportamentul echipei sale: "Este o rușine, dar nu mă aștept ca Wenger să își ceară vreodată scuze, e genul acesta de persoană." Wenger a replicat că Ferguson este vinovat că a adus jocul în discredit, declarând jurnaliștilor că "nu va mai răspunde niciodată la întrebări despre acest om."

Manchester United a câștigat 13 titluri de campioană, față de cele trei ale lui Wenger, precum și două Ligi ale Campionilor și o Cupa Cupelor, în timp ce Wenger nu a reușit să câștige niciun trofeu european. Arsenal a pierdut finala Cupei UEFA din 2000 la lovituri de departajare în fața lui Galatasaray cu Hagi și Popescu protagoniști  și finala Ligii Campionilor din 2006, scor 1-2, în fața Barcelonei.

Wenger nu a câștigat niciodată Cupa Ligii, Sir Alex a câștigat competiția de patru ori.

În ceea ce privește "Double"-urile (campionat + cupă), Ferguson a câștigat trei, față de două ale lui Wenger, unul dintre acestea transformându-se în celebrul Treble din 1999.

În perioada de vârf a lui Wenger, între 1998 și 2005, interval în care a cucerit trei titluri de campioană și patru FA Cup-uri, Ferguson a câștigat patru titluri și două FA Cup-uri. Înainte de injecția financiară adusă de Roman Abramovich la Chelsea în 2003 și sosirea lui José Mourinho în 2004, Arsenal și United au dominat fotbalul englez, însă doar Ferguson a rămas la cel mai înalt nivel, câștigând încă 5 campionate.

 

Un astfel de duel naște pasiune, reînvie orgolii și provoacă uneori scandaluri. Manchester United - Arsenal a fost mereu un meci în care terenul s-a îngustat sub presiunea fanilor și fotbalul a devenit mai spectaculos. Un astfel de meci durează cel puțin 10 zile, cu duminica în care se joacă în mijlocul acestei perioade. Analizele dinaintea partidei au fost mere un aperitiv savuros, meciul a fost felul principal, iar desertul a venit în mod natural cu discuțiile de după.

Vieira a primit al doilea cartonaș galben pentru implicarea sa într-o altercație cu atacantul Ruud van Nistelrooy, iar în timpul prelungirilor, fundașul Martin Keown l-a faultat pe Diego Forlán în careul lui Arsenal. United a primit penalty, iar Van Nistelrooy a executat lovitura, însă șutul său a lovit bara și a ricoșat în teren. Acest lucru a fost urmat de scene de bucurie ale jucătorilor de la Arsenal, care l-au confruntat pe Van Nistelrooy după ratarea sa, iar altercația rezultată a dus la un nou conflict după fluierul final. Astfel meciul s-a terminat 0-0, și este meciul care ar fi putut să o facă pe Arsenal să nu mai fie invincibilă.

 

United au ieșit pe teren cu gând de revanșă. Nu doar pentru că Arsenal câștigase campionatul în sezonul precedent fără să piardă vreun meci – 49 de partide la rând fără înfrângere le dăduse o aură, să-i spunem, "îngâmfată" – ci și pentru că, în meciul direct dintre cele două echipe din acel sezon, Ruud van Nistelrooy fusese aspru criticat după ce a ratat penalty-ul din ultimul minut.

United au folosit câteva tactici de intimidare corporală, pentru a-i deranja pe tunari, dar în cele din urmă au trecut la conducere după un penalty oarecum discutabil obținut de Wayne Rooney, pe care Van Nistelrooy l-a transformat. Rooney a marcat și al doilea gol, iar Arsenal, poate neobișnuită cu înfrângerile, nu a reacționat prea bine: după meci, în tunel, a izbucnit o bătălie cu mâncare, pizza fiind aruncată de Cesc Fàbregas, în direcția lui Ferguson.

Arsenal 1-3 Man United, 5 mai, 2009, returul semifinalei de Champions League 

Având 1-0 după meciul tur, United a livrat poate cea mai bună prestație în deplasare pe Emirates, preluând conducerea devreme prin golul lui Park Ji-Sung. O lovitură liberă remarcabilă a lui Cristiano Ronaldo a dublat avantajul, iar calificarea era practic decisă după doar 11 minute. După pauză, tot Ronaldo a închis tabela, finalizând un contractac perfect, pe care chiar el îl pornise.

Puțini fotbaliști au îndrăznit să treacă linia roșie dintre Arsenal și Manchester United, dar cei care au făcut-o au lăsat urme memorabile în rivalitatea clasică a Premier League.

În era modernă, Robin van Persie rămâne transferul cel mai dureros pentru fanii tunarilor: idol la Arsenal, a devenit erou la United, câștigând titlul în 2013 cu goluri decisive. 

 

Alexis Sánchez a urmat drumul invers în 2018, într-un schimb cu Henrikh Mkhitaryan, ambii trăind perioade nefaste la noile cluburi. Danny Welbeck, crescut la United, a plecat la Arsenal în 2014 și a marcat momente importante pentru Gunners. Mikaël Silvestre a jucat solid la ambele.

În fotbalul englez, tricoul schimbat între Old Trafford și Highbury/Emirates rămâne mereu o decizie controversată.

Astăzi la 18:30 pe Emirates Stadium, se joacă episodul 245 din Arsenal - Manchester United, cu doi oameni pe cele două bănci tehnice care înțeleg ce înseamnă acest meci, Arteta și Carrick. Pentru Arsenal, încă un pas spre titlu. Pentru Manchester United, o încercare de a demonstra că, dincolo de haos, spiritul acestui club încă nu s-a stins.