Euro u21 | 11 concluzii după un turneu final ratat din partea României

"Cu voi nu îmi este frică să mă duc să câștig Campionatul European" a trâmbițat zâmbind larg directorul tehnic al FRF Mihai Stoichiță înaintea turneului final. Vorbele sale au fost un imbold pentru fanii care acum 4 ani savurau cu mândrie semifinala de la Euro u21, după o grupă câștigată în fața Croației, Angliei și Franței. Fantezia lui Stoichiță a fost demontată de realitatea dură din teren, iar parcursul de la acest turneu final a fost cea mai slab din ultimii ani. Doar în 1998, cu Pițurcă pe bancă și tot acasă, "tineretul" României a avut rezultate mai rele. Atunci am încasat 3 înfrângeri, cu Olanda, Germania și Rusia și am terminat pe ultimul loc. Acum, pe noul Ghencea, băieții noștri au smuls un punct în fața Croației în ultimul meci.

1. Valoarea individuală arătată în Superligă nu s-a coagulat într-o echipă. Cealaltă gazdă a competiției, Georgia a reușit să câștige o grupă mai complicată cu Portugalia, Belgia și Olanda.

2. Au fost mai mulți jucători care au crezut că vin la un interviu de angajare și astfel nu au putut să înțeleagă spiritul de echipă de care este nevoie la un turneu final.

3. Oboseala campionilor de la Farul a fost evidentă. Borza, Louis Munteanu și Mazilu au jucat puțin, dar și atunci când au intrat au părut lipsiți de vlagă și inspirație. Hagi are nevoie de ei peste trei săptămâni, în preliminariile Champions League cu Sheriff, dar ei trebuie să se odihnească pentru a performa.

4. Am fost depășiți, la toate capitolele, de toți adversarii. Exemplul cel mai bun: România a avut 6 șuturi pe poartă în cele 3 meciuri (1 cu Spania, 2 cu Ucraina și 3 cu Croația). Spaniolii au avut 12, ucraineenii 12, iar croații 13.

5. Portarii Popa, cu Spania și Târnovanu, cu Ucraina și Croația, au fost cei mai buni români la acest turneu final.

6. Lipsa unor jucători importanți eligibili, ca Mihăilă sau Drăgușin, a fost un factor de scădere a calității jocului nostru.

7. Tactica de așteptare a părut mai degrabă dictată de jucători decât lucrată de antrenori. Prea multe mingi bubuite către Bîrligea și Markovic care adesea erau contrați simplu de apărătorii adverși.

8. 4 selecționeri în ultimii 3 ani. Schimbarea mult prea rapidă de antrenori, dorită și avizată de către directorul tehnic al FRF Stoichiță a bulversat o generație care putea fi mai eficientă. "Sustenabilitatea" (atât de des clamată în birourile FRF) unui proiect de acest gen se face prin stabilitate, iar aceasta a fost aruncată în aer de decizii pripite și neinspirate.

9. Fanii au așteptat altceva, din punct de vedere al atitudinii față de fotbal, și au fost în număr mare la primul meci cu Spania. Faptul că echipa nu a putut să se ridice la nivelul adversarului din primul meci a demontat rapid entuziasmul.

10. Au fost și câteva câștiguri evidente. Căpitanul Racovițan este gata de o convocare la echipa mare și pare că alături de colegul său de generație Drăgușin poate să asigure mulți ani de acum înainte axul central al defensivei României. Pantea și Țicu au demonstrat că pot fi soluții de viitor pe posturi pe are echipa mare a României a avut multe dileme în ultimii ani.

11. Următoarea generației are nevoie de mai multă dorință, valoare și mai ales spirit de echipă. Săndoi va pleca, iar următorul selecționer are misiunea de a clădi o mentalitate ofensivă și să imprime o foame de victorii. Cu numărul de telefon al Rădoi fac eu cinste, mai ales că până la preliminariile următoare mai avem mai puțin de 3 luni și trebuie să ne mișcăm repede. Calificările nu se obțin doar după meciuri în care portarul este cel mai bun de pe teren.