INTERVIU | Constantin Dinescu, dovada că munca este foarte importantă! "Nu m-am născut neapărat să fac sport"

Jocurile Olimpice vor debuta în curând și sportivii români sunt pe ultima sută de metri cu pregătirile. Acesta este și cazul echipajului de bob, printre cei care vor concura în proba de patru persoane numărându-se Constantin Dinescu.

Înainte de ediția din acest an, el a fost de acord să ofere un interviu pentru Eurosport, în care ne-a povestit rolul pe care îl are în echipă, tranziția de la atletism la bob și faptul că a muncit foarte mult pentru a ajunge la un nivel atât de înalt.

Constantin Dinescu: Înainte să practic bobul, exact ca și George, colegul meu, am făcut amândoi atletism la liceu. Eram amândoi în clasa a 12-a, ne gândeam la facultate și la ce vom face mai departe. Spre finalul clasei a 12-a, ne-a întrebat profesorul de la bob (n.r. Iulian Păcioianu) dacă vrem să încercăm sportul. Am încercat și ne-a plăcut mult.

Eram atras de ceva nou și după am participat la Campionatul Național de starturi la Câmpulung. Am dat niște probe pentru a prinde lotul național și l-am prins. În primul an am fost pe postul de rezervă, nu am prins multe concursuri, doar două, dar am făcut pregătirea cu băieții și, în al doilea an, după ce unul dintre băieți s-a lăsat, s-a eliberat un post pe care sunt în continuare, mijlocaș la bob de patru persoane.

C.D.: Imediat după ce m-am apucat. Eram venit dintr-un sport unde trebuia să fiu un pic mai ușor, nu ca aici unde trebuie să fii greu. La atletism, aveam undeva la 70 de kilograme în clasa a 12-a, iar când m-am apucat de bob am ajuns la 90 de kilograme în doar trei luni. De atunci am crezut și am sperat că voi face treabă.

C.D.: Sunt mijlocaș la bobul de patru și am prins în sezonul acesta două concursuri la bobul de două persoane ca frânar, profesorul a vrut să îmi dea o șansă. Sunt cam cel mai greu din echipaj și eram la o pârtie unde nu conta foarte mult greutatea din bob, puteam să dau un start tare și am reușit să mă afirm. Am obținut un loc 9 și un loc 12. Eu vreau să cred că am un rol destul de important în echipă.

C.D.: Sincer, nici nu știu ce să zic, acesta este visul tuturor sportivilor, să ajungă la o astfel de competiție. Nu îmi puteam închipui vreodată că voi ajunge aici când m-am apucat de sport. Eram mic și munceam destul de mult. Și acum muncesc, nu m-am născut neapărat să fac sport, dar am muncit foarte mult să ajung unde sunt! Încă nu pot să realizez că am ajuns să îmi îndeplinesc un vis.

C.D.: Da, un top 10. Încă nu știu care sunt planurile pentru echipaje, dar un top 10 ar fi super. Este cam greu, într-adevăr, de obținut, dar cred că putem să îl obținem.

C.D.: De când fac eu sport, mereu a existat diferența asta între nemți și restul națiunilor, printre care și noi, când vine vorba de materiale. Ei investesc foarte mulți bani în boburi, patine și așa mai departe, însă nu se afirmă doar prin chestia asta. Ei au cele mai tari trei starturi în concurs.

Mai sunt și alte națiuni. Englezii i-au mai bătut pe nemți cu starturi puțin mai slabe, cu alte materiale și pe pârtiile lor de acasă, dar asta se întâmplă foarte rar. Există o diferență din punct de vedere al materialelor. Noi am achiziționat un bob nou de patru persoane și, datorită lui, am reușit să obținem rezultate decente, dar încă există o mică diferență.

C.D.: Îmi place să citesc, dar în ultima perioadă am fost cam obosit, pentru sezonul acesta a fost mai stresant, cu mai multă presiune. Timp liber am avut, dar eram foarte obosit.