Interviu exclusiv Ion Țiriac: Cine va fi succesorul lui Federer, Nadal și Djokovic: "E prost educat"

Depinde, sunt anumite sporturi în care nu ne așteptam la prea mult. Uite, de exemplu lupte, câștigăm o medalie aici, mai câștigăm acolo, cum o numesc eu, domnișoara Brânză câștigă pe peste tot orice atinge cu floreta. Canotorii sunt așa și așa, Simona Halep deocamdată e la începutul carierei pe anul ăsta și om vedea ce-i iese și acolo. Nu fac o glumă proastă, la tenis am câștigat deja primul tur de Cupă Davis, dat prin neprezentarea adversarului. Sperăm ca judecătorii să înceteze greva ca să putem să avem un rezultat și noi la această parodie care durează de patru ani de zile. Ce să spun, sperăm... e un mare lucru Olimpiada, vine odată la patru ani, să sperăm că în orice caz o să fie mai bună decât Brazilia pentru că ne merităm oarecum niște locuri undeva unde să onoreze trecutul acestei țări într-o materie unde eram la masa lumii și se numea sport.

Dumneavoastră sunteți toți foarte tineri ca să vă dați seama cine era România. Eu vorbesc despre Olimpiadele în care până și la hockey eram un nume. Acum, la Olimpiadele de iarnă suntem prezenți sau nu, aproape același lucru, dar la cele de vară, atât Moscova, unde am participat, Atlanta, Sydney. A fost parodia cu gimanstica unde ni s-a luat medalia de aur.

Simona Halep a fost și este un lucru de excepție care la noi în sport s-au întâmplat multe în felul ăsta, în special în perioada postbelică aș putea spune ca 1990 ca terminarea războiului sau terminarea unei alte ere în viața noastră. E unul dintre exemplele pozitive și tot ce ne-a venit mai bine, dar nu este o treabă pe care am crescut-o noi. Această sportivă a crescut oarecum individual, a crescut pe spinarea părinților, într-adevăr federația cât a putut. Oricum, tenisul nu mai este un sport federal, să-i spunem așa, pentru că un tânăr, dacă la 18 ani nu este undeva prin primii 20-30-40, nu mai devine Simona Halep sau nu mai devine nici măcar un Pavel sau Tecău sau altceva. Noi întotdeauna am avut juniori foarte buni, începând cu Pavel cum spuneam, Tecău, Mergea, Pescariu, dar am avut o tradiție și avem o istorie. Tare mi-e teamă că n-o s-o mai continuăm nici în dimnesiuni modeste.

Copii talentați au fost întotdeauna în România și sunt și în ziua de astăzi, însă nu știu dacă cumva părinții care pe vremea cealaltă spuneau că își dau copiii să ajungă ca Țiriac, Năstase, pentru că în felul ăla pot să iasă din țară și cine știe mai iau și ceva bani și fac altă treabă. Era aia s-a terminat, părinții lui Halep poate-și mai aduc aminte de treaba aia și au dat-o la tenis pentru că le plăcea tenisul, nu pentru că erau Țiriac, Năstase, să sperăm că părinții de astăzi îi dau la tenis pentru că există Halep și cu asta tragem motorul mai departe. Numai cu o Halep nu se face primăvară. Dacă am avea 50 de Hagi, vă garantez eu că nu am fi în campionatul european, dar printre concurenții care am bate la ușa premiilor acolo. La tenis stăm mult mai slab decât la fotbal pentru că noi baza materială n-o mai avem. Tot ce este bază privată este bază comercială, adică un teren de tenis costă să-l uzi, să-l dai cu var, să cumperi mingile, să, să, să... Școlile sunt în general pe bani, eu rămân la părerea mea că cei mai sărăcuți vor mai mult. Au mai multă foame, chiar și la sport. Pentru asta ți-ar trebui 500 de cluburi în România, dar toată lumea să poată să joace, cel puțin în primă fază, ceea ce este complicat. Saltul de la juniori la Grand Slam este acum de 100 de ori mai greu decât acum zece ani. Noi acum nu mai avem nici mizerabilul ăla de turneu pe care-l aveam înainte la BNR. A trebuit să plece și ăla la Budapesta pentru că cineva a luat stadion.

Lumea uită. Pe vremea lui Năstase... care e Ilie al nostru, cu bune, cu rele, ăla este. Numărul 1 în lume, domnul Năstase. Aveam vreo 34 de turnee atunci. Am violat Federația Internațională atunci să le aducem. Un om face diferența. Nimeni nu a înțeles, până ieri alaltăieri ne violați că nu aveați destule, iar acum ziceți că-s prea multe (n.r. turnee). Lasă Italia că au sute de turnee. Du-te dumneata la Buenos Aires să iei două puncte când le puteai lua la Bacău sau la Zalău. La BNR erau cel puțin 400 de copii la selecții pe vremea mea. Înmulțiți 400 de copii cu 28 de ani și vedeți ce a făcut BNR din tenisul românesc. Înmulțiți la Dinamo... Pe vremea mea nu exista tableta, nu telefonul portabil, nu exista treaba asta, toată lumea venea să joace tenis cu niște mingi care seara se spălau.

Mie-mi place Tsitsipas. Grecul îmi place mai mult decât ceilalți. E obraznic, pentru că e prost educat, pentru că mai aruncă cu racheta, pentru că nu se lasă fără nimic și este și o personalitate. Thiem este un jucător superb din toate punctele de vedere, Zverev s-a germanizat un pic prea mult, mie mi-ar fi plăcut să mai rămână un pic ursul sovietic acolo, are tot ce-i trebuie, dar este foarte inegal. Tsitsipas ăsta dacă ar avea un antrenor care să-l vadă în totalitate pe el...