Jucătoarea distrusă de acuzațiile de dopaj, asemenea Simonei Halep, dă în judecată WTA și cere o sumă uriașă! "Carieră ruinată!"

Cazul de dopaj care a zguduit tenisul britanic ajunge acum în instanță. Tara Moore a intentat un proces de 20 de milioane de dolari împotriva Asociației Tenisului Feminin (WTA), acuzând forul feminin că i-a distrus cariera prin neglijență și prin lipsa unor avertismente esențiale privind riscul consumului de carne contaminată.

Suspendată patru ani pentru dopaj, după ce a fost depistată pozitiv cu nandrolon și boldenon în 2022, sportiva de 33 de ani susține că totul a pornit de la carnea de vită consumată în timpul unui turneu WTA 250 la Bogota, în aprilie 2022.

Inițial, în 2023, un tribunal independent a exonerat-o pe Moore, concluzionând că sursa substanțelor interzise a fost într-adevăr carnea contaminată consumată în Columbia. Însă Agenția Internațională de Integritate din Tenis (ITIA) a făcut apel la TAS, care, în iulie 2025, a întors verdictul și i-a aplicat o suspendare de patru ani.

Din această perioadă au fost scăzute 19 luni, reprezentând suspendarea provizorie deja executată, însă britanica nu va avea drept de joc până în 2027. În acțiunea depusă pe 12 februarie, la Tribunalul Districtual din New York, Moore acuză WTA că nu a avertizat jucătoarele cu privire la riscurile consumului de carne în Bogota, deși ar fi emis avertismente similare pentru alte locații.

Procesul, intentat prin firmele de avocatură King & Spalding și Reeves & Weiss, solicită despăgubiri de 20 de milioane de dolari și susține că decizia inițială de achitare a fost anulată în mod nejustificat de completul TAS, care ar fi aplicat standarde juridice greșite.

WTA a transmis un punct de vedere oficial: "Arbitrajul a fost realizat de un arbitru neutru și nu există niciun temei pentru anularea deciziei. Respectăm procesul judiciar și nu vom face alte comentarii cât timp cazul este pe rol".

Avocatul sportivei, Daniel Weiss, a lansat un atac dur la adresa sistemului antidoping și WTA: "Tara Moore este victimă de două ori: mai întâi a neglijenței WTA, apoi a unui sistem antidoping fundamental defect, care a presupus vinovăția ei fără nicio dovadă de abatere".

Acesta a adăugat, într-o declarație pentru The New York Post: "Tot ce solicită această petiție este ca o instanță federală să se asigure că Tara primește ceea ce i s-a promis mereu: o audiere corectă, bazată pe dovezi, nu pe prezumția de vinovăție".

Interesant este că, la același turneu din Bogota, jucătorul columbian Robert Farah a fost și el depistat pozitiv, însă a fost ulterior exonerat, după ce ITIA a concluzionat că ingerase carne contaminată. Cazul Tarei Moore a fost intens dezbătut, mai ales în contextul scandalurilor recente din tenis. În 2024, liderii mondiali de atunci, Jannik Sinner și Iga Swiatek au trecut și ei prin episoade controversate, fiind însă exonerați sau sancționați ușor. Swiatek a primit o suspendare de o lună, iar Sinner trei luni din partea World Anti-Doping Agency (WADA). Moore a criticat în repetate rânduri diferențele de tratament, sugerând că sistemul nu funcționează unitar.

Situația britanicei amintește inevitabil de cazul Simona Halep, depistată pozitiv la US Open 2022 pentru Roxadustat. ITIA a solicitat inițial o suspendare de patru ani, iar tribunalul independent Sports Resolutions, din Londra, a menținut sancțiunea. Ulterior, forul a cerut chiar majorarea la șase ani.

TAS a redus însă drastic pedeapsa, stabilind o suspendare finală de nouă luni. Halep, fost lider mondial, a revenit pentru scurt timp în circuit, disputând șase meciuri și câștigând doar unul, înainte de a-și anunța retragerea, anul trecut, la Transylvania Open, la 33 de ani.

La fel ca în cazul româncei, și în cel al Tarei Moore, opinia publică s-a împărțit între susținerea necondiționată a sportivei și încrederea în rigoarea sistemului antidoping.