Renée, o mare controversă! US Open '77: toți ochii au fost pe o debutantă de 43 de ani

Pe scurt, tenisul consemna prima prezență într-o competiție majoră a unui sportiv transgen.

Renée Richards a fost nevoită să lupte în instanțe de judecată timp de un an pentru a primi dreptul de a concura la US Open, în competiția feminină. Născută Richard Raskind, într-o familie de evrei care fugiseră peste ocean din Rusia, tatăl fiind un reputat chirurg ortoped, iar mama – una dintre primele femei care a profesat ca medic psihiatru în Statele Unite, Renée a avut dintotdeauna o înclinație către sport. S-a remarcat la fotbal american - primind o invitație din partea echipei New York Yankees, dar și la baseball. A iubit însă mai mult tenisul și a ales o carieră în sportul-alb, fiind căpitan al echipei Universității din Yale și ulterior câștigând titlurile atât la simplu, cât și la dublu, la All-Navy Championships. Între 1953 și 1960, numele său din certificatul de naștere, Richard Raskind, s-a regăsit pe tabloul principal de concurs de la simplu masculin la întrecerea ce avea să devină ulterior US Open-ul de astăzi. A obținut două victorii, dintr-un total de șapte meciuri disputate.

Însă, încă din liceu, Richard Raskind a început să atragă priviri critice, pentru că purta haine de fată.

Deși își construise deja o carieră în medicină și se căsătorise cu un model, la începutul anilor ’70 Richard a luat decizia de a face operație de schimbare de sex, iar în 1975, a devenit, oficial, femeie.

Avertismentul primit de primul sportiv transgen din tenis

Având un forehand și un serviciu redutabil de stângaci, Renée a fost avertizată de medicul său în urma operației efectuate la vârsta de 41 de ani că, dacă va dori să păstreze secretul, va trebui să renunțe la tenis. Renée nu a făcut însă acest lucru, deși evadase în California pentru a începe o nouă viață, divorțase și păstra tăcerea în privința trecutului. S-a înscris la turnee feminine micuțe din California, sub numele de Renée Clark, pentru că tenisul era refugiul său.

Un jurnalist de la un post local de televiziune a dezvăluit lumii, în 1976, întreaga poveste a lui Renée Richards, după ce aceasta câștigase trofeul la un turneu din La Jolla. Jurnalistul titra: "Câștigătoarea titlului feminin este bărbat", declanșând un scandal național. În consecință, USTA, WTA și Comitetul Olimpic american au cerut la momentul respectiv efectuarea testului de gen tuturor jucătoarelor de tenis. Când un fost coleg de la Universitatea Yale i-a întins o mână de ajutor lui Renée, invitând-o la Tennis Week Open, toate cele 25 de jucătoare înscrise anterior în competiție s-au retras.

Renée Richards s-a înscris totuși chiar în 1976 la US Open, însă a refuzat testul impus, fiindu-i astfel refuzată participarea atât la US Open, cât și la Wimbledon sau la turneul de la Roma. Mai departe, Renée a dat în judecată forul american de tenis, invocând Drepturile Omului pentru a-și susține cauza, iar pe 16 august 1977, un judecător a dat decizia definitivă că are drept de joc în competițiile feminine.

Astfel, la 17 ani de la ultimul meci jucat pe tabloul masculin la "US Open" de Richard Raskind, pe tabloul feminin al celui mai puternic turneu american de tenis a apărut în premieră numele Renée Richards. Și întrucât tenisul intrase oficial în Era Open, "Sports Illustrated" o numește pe Renée - "prima femeie transgen care a evoluat vreodată într-un sport profesionist".

"Dacă aș fi jucat în tenisul feminin când aveam 20 de ani, aș fi câștigat Wimbledonul. Dar la 40 de ani? Știam că nu pot fi cea mai bună", a declarat Renée Richards, care nu a negat avantajele date de cei 1,88 m ai săi.

US Open 1977: Trofeu de finalistă pentru Renée Richards, la dublu!

În primul tur pe tabloul de simplu, Virginia Wade a învins-o clar pe Renée Richards, scor 6-4, 6-1, însă americanca de 43 de ani a fost extrem de aproape de a da lovitura la dublu.

Alături de o sportivă cu 16 ani mai tânără, Betty Ann Grubb Stuart, Renée Richards a ajuns până în finala tabloului de dublu, acolo unde Martina Navratilova și Betty Stöve le-au învins pe cele două americance, 6-1, 7-6.

Renée Richards a pledat, ulterior, împotriva primirii sportivilor trans în competiții

Renée Richards a jucat cinci ediții consecutive de US Open în întrecerile feminine, până în 1981, la 48 de ani. În 1979, a jucat dublu mixt împreună cu Ilie Năstase, reușind un parcurs până în semifinalele turneului de la US Open, cei doi fiind învinși de Bob Hewitt și Greer Stevens. Apoi, imediat după retragere, din 1981 și până în 1983, Renée Richards a devenit antrenoarea Martinei Navratilova. Aceasta a fost tolerantă la vremea respectivă cu americanca de 40 de ani, spre deosebire de un grup extrem de vocal, care a întâmpinat-o pe Renée cu tricouri pe care scria: "Pleacă, Renée".

După ani și ani, în 2019, Martina Navratilova a publicat, totuși, o scrisoare deschisă în paginile "Sunday Times", în care își exprima îngrijorarea în ceea ce privește participarea transsexualilor în competițiile feminine. Navratilova a argumentat: "nu am nicio problemă cu femeile transgen, însă nu m-aș bucura să concurez împotriva uneia. Este nebunie și înseamnă că trișezi". Fiind una dintre primele mari sportive ale lumii care a vorbit deschis despre orientarea sa sexuală, admițând că este lesbiană, Navratilova și-a atras automat o mulțime de critici pentru afirmațiile sale din partea militanților pentru minoritățile sexuale.

Însă chiar și Renée Richards a ajuns, în acest mileniu, să susțină punctul de vedere al Navratilovei, în ciuda încăpățânării de a concura împotriva femeilor arătată în anii ’70. Ea a declarat că s-ar fi retras imediat dacă, printr-o minune, ar fi câștigat Wimbledonul (turneu la care, de altfel, nici nu a participat vreodată!) – pentru că "nu ar fi fost bine nici pentru mine, nici pentru tenis".

Realitatea a fost că USTA, dar și multe jucătoare s-au temut că anumite țări vor încerca să profite de astfel de operații pentru a produce campioane în tenis.

Curtea Supremă americană a motivat decizia de a-i permite lui Renée Richards să concureze astfel: "atunci când un individ, cum este reclamantul, un medic de succes, un soț și un tată, consideră necesar pentru propria sa sănătate mentală să fie supus unei operații de schimbare de sex, temerile celorlalte părți sunt nefondate. Inculpații trebuie să cedeze în fața copleșitoarelor dovezi medicale că această persoană este acum femeie".

Trebuie spus însă și că Renée Richards a reușit, în patru ani de carieră în tenisul feminin, să urce până în Top 20 mondial, pentru o foarte scurtă perioadă de timp, deși trecuse deja de 40 de ani când s-a lansat în circuit.

Chiar și în a noua decadă a vieții, Renée Richards a continuat să practice medicina, adunând peste 20.000 de operații, notează "Sports Illustrated". Renée Richards are și în ziua de astăzi un teren de tenis în curtea casei, însă din cauza problemelor cu genunchii nu mai joacă. Din când în când, ia în mână o crosă de golf. A avut apariții sporadice în tribune la US Open și spune, suspinând: "Cu ani și ani în urmă, am fost un pionier, fără discuții. Toți sportivii care au venit după mine au citat în instanță cazul meu. Dar nu mai este cazul. Uitați-vă ce se întâmplă în baseball: au întrebat un tânăr jucător despre Jackie Robinson, iar acesta a ridicat din umeri - cine este Jackie Robinson?", făcând referire la primul jucător afro-american din istoria baseball-ului, dar și la tradiția ca, pe 15 aprilie, toți jucătorii să îi aducă acestuia un omagiu și să poarte pe tricou numărul 42, făcut celebru de el.