#DORdeSPORT Italia, campioana europeană din 1968. Povestea semifinalei decise prin aruncarea monedei

Publicat 21/03/2020 la 18:54 GMT+2

Cele 3 luni care ne mai despărțeau de Euro 2020 s-au transformat într-un an și 3 luni, în urma anunțului făcut de UEFA la începutul săptămânii.

euro 1968

Credit imagine: Getty Images

Campionatul European din vară s-a amânat pentru anul viitor din cauza pandemiei de coronavirus care amenință foarte multe țări de pe continentul nostru. Așadar, vom avea de așteptat mai bine de un an până ne vom bucura din nou de magia unui turneu final, la care există șanse să participe și România.

Până vom trăi din nou emoția Euro, vă propunem să descoperim împreună cum arăta Campionatul European în urmă cu 52 de ani, pe vremea când Mircea Lucescu, Nicolae Dobrin și Ion Nunweiller îmbrăcau tricoul naționalei noastre.

Euro 1968 a fost cea de-a treia ediție a Campionatului European, denumit până la acea vreme "European Nations' Cup". Numele competiției nu a fost singurul lucru care a suferit modificări la edițiea respectivă, ci au existat câteva schimbări și la nivelul structurii turneului.

Campionatul European UEFA

Cum arată cotele la EURO, după aflarea tuturor participantelor! Cum stă România în topul favoritelor

27/03/2024 la 10:02

Dacă la primele 2 ediții ale Euro echipele calificate în sferturi se stabileau în urma unei faze preliminare, de tip tur-retur, în 1968 lucrurile s-au desfășurat în felul următor: s-au alcătuit 8 grupe a câte 4 echipe, iar numai primele clasate obțineau calificara în faza următoare. Excepție a făcut grupa 4, în care au fost repartizate numai 3 echipe: Yugoslavia, Germania de Est și Albania.

În plus, gazda turneului final, din 5-10 iunie, a fost anunțată abia după faza grupelor. În cele din urmă, Italia a câștigat dreptul de a organiza Campionatul European, pe care l-a și câștigat în cele din urmă.

România la Euro 1968

Per total, 31 de echipe naționale au participat în preliminariile Euro 1968, printre care și România. "Tricolorii", conduși în cea mai mare parte a campaniei de selecționerul Ilie Oană, au fost repartizați într-o grupă alături de Elveția, Cipru și viitoarea campioană Italia. La finalul celor 6 meciuri disputate, România s-a clasat pe locul 2, în spatele Italiei, care n-a pierdut vreun meci. De reținut este că la vremea respectivă victoriile se punctau cu câte 2 puncte.

Euro 1968 | Situația finală din grupa României:

1. Italia 11p (5V - 1E - 0Î)
2. România 6p (3V - 0E - 3Î)
3. Elveția 5p (2V - 1E - 3Î)
4. Cipru 2p (1V - 0E - 5Î)

Rezultatele naționalei României în grupa de calificare:

România - Elveția 4-2 (Dridea, Frățilă (3) /Kunzli, Odermatt) - Stadionul Republicii (București)
Italia - România 3-1 (Mazzola (2), De Paoli / Dobrin) - San Paolo (Napolia)
Cipru - România 1-5 (Pierides / Dridea (2), Frățilă (2), Lucescu) - GSP Stadium (Nicosia)
România - Cipru 7-0 (Martinovici, Dumitriu (3), Ionescu (2), Lucescu) - Stadionul "23 august" (București)
Elveția - România 7-1 (Kunzli (2), Quentin (2), Blatter (2), Odermatt / Dobrin) - Hardturm Stadion (Zürich)
România - Italia 0-1 (Bertini) - Stadionul "23 august" (București)

Constantin Frățilă a fost golgheterul României în preliminariile Campionatul European din 1968. Fostul atacant al lui Dinamo și Sportul Studențesc a înscris de 5 ori, ajutând România să adune 6 puncte.

Lotul României de la Euro 1968: Mihai Ionescu, Cornel Popa, Mihai Mocanu, Ion Nunweiller, Radu Nunewiller, Dumitru Nicolae, Vasile Gergely, Ion Pîrcălab, Mircea Dridea, Ion Ionescu, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Simion Surdan, Bujor Hălmăgeanu, Dan Coe, Dumitru Popescu, Ion Barbu, Augustin Deleanu, Florea Martinovici, Vasile Suciu, Iuliu Năftănăilă, Emil Dumitriu, Nicolae Lupescu, Răducanu Necula.

Angelo Niculescu a preluat naționala României la ultimul meci disputat de România în grupa de calificare, în vara anului 1967, după 2 ani în care Ilie Oană s-a aflat la cârma echipei.

Record absolut la Euro - 150.000 de spectatori la Glasgow

La finalul preliminariilor, alături de Italia s-au mai calificat Spania (campioana Euro 1964), Bulgaria, URSS (campioana Euro 1960), Yugoslavia, Ungaria, Franța și Anglia.

La ediția din 1968 a fost stabilit recordul de asistență din istoria Campionatului European. La meciul dintre Scoția și Anglia, 149.461 de oameni au fost prezenți în tribunele stadionului Hampden Park, din Glasgow. Meciul s-a încheiat la egalitate, scor 1-1, după golurile reușite de Hughes (min. 39) și Peters (min. 19).

La meciul tur dintre cele două naționale, 100.000 de spectatori se adunaseră pe Wembley, iar Scoția reușea să se impună cu 3-2. În final, Anglia a fost cea care a obținut calificarea în sferturi, cu un avans de un singur punct față de naționala Scoției.

În primăvara anului 1968 au început meciurile din sferturi. Campioana en-titre Spania a părăsit competiția după o dublă manșă cu Anglia, scor 2-3. Bobby Charlton a marcat golul victoriei în partida tur de pe Wembley, în fața a 95.000 de spectatori.

Naționala Albionului se impunea apoi și în returul de pe Santiago Bernabeu (scor 2-1), unde ibericii reușeau să câștige trofeul în urmă cu 4 ani. Peters și Hunter înscriau pentru trupa pregătită de Sir Alf Ramsey, în timp ce pentru "Furia Roja" marca Amancio. În aceeași fază a competiției, Italia trecea cu emoții de Bulgaria, scor 4-3 la general, după ce în manșa tur pierdea cu 3-2.

Euro 1964 | Rezultatele complete din sferturi

Bulgaria - Italia 3-4
Ungaria - URSS 2-3
Anglia - Spania 3-1
Franța - Yugoslavia 2-6

Italia, calificată cu noroc în finală

Așadar, se cunoșteau cele 4 naționale calificate la turneul final din Italia: Anglia, URSS, Yugoslavia și Squadra Azzurra. Meciurile s-au desfășurat la Roma, Napoli și Florenza, pe Stadio Olimpico, San Paolo și Stadio Comunale, în perioada 5-10 iunie 1968.

În semifinale, sorții au decis ca Italia să întâlnească URSS, în timp ce Anglia urma să joace împotriva Yugoslaviei.

Meciul dintre Italia și URSS a intrat în istoria fotbalului, datorită modului în care a fost decisă echipa calificată în ultimul act. La finalul celor 90 de minute de la Napoli, cele două echipe se aflau la egalitate, așa că meciul a intrat în prelungiri. Echilibrul s-a menținut și în cele 2 reprize din extra-time, iar organizatorii au fost nevoiți să apeleze la o decizie de departajare inedită: aruncarea unei monede.

Loviturile de departajare au fost inventate abia în 1970, așa că învingătoarea din semifinală a fost stabilită printr-o metodă bazată în proporție de 100% pe noroc.

Potrivit informațiilor de la vremea respectivă, cei doi căpitani au mers alături de arbitrul central la vestiare, unde au stabilit echipa care merge în finală. Italia, țara gazdă, a avut câștig de cauză, după ce Giacinto Facchetti a făcut alegerea potrivită.

"Am mers la vestiare alături de căpitanul URSS. Lângă noi mai erau arbitrul central și câte un membru din staff-ul fiecărei țări. Arbitrul a scos din buzunar o monedă veche și m-a întrebat ce parte vreau să aleg. Am ales pajură, iar Italia mergea în finală. Am fugit pe scările stadionului și am intrat din nou pe teren. Cei 70.000 de oameni așteptau cu nerăbdare să afle rezultatul. Bucuria mea i-a anunțat că Italia tocmai se calificase în finală.", a spus Facchetti, potrivit UEFA.com.

În cealaltă semifinală, Yugoslavia a învins la limită naționala Angliei, grație golului înscris de Dzajic în minutul 86. Locul 3 de la Euro 1968 a fost decis în finala mică dintre Anglia și URSS. Bobby Charlton și Geoff Hurst au stabilit scorul final (2-0) și i-au adus Angliei "bronzul".

Italia a devenit campioană, după 2 finale cu Yugoslavia

Yugoslavia se afla din nou într-o finală de campionat european, după cea din 1960, pierdută împotriva URSS-ului. Nici de această dată norocul n-avea să fie de partea jucătorilor pregătiți de Rajko Mitić. În meciul de pe Stadio Olimpico, Italia pornea ca favorită datorită celor 70.000 de suporteri din tribune. Meciul disputat pe 8 iunie s-a încheiat nedecis, scor 1-1, după 120 de minute.

De această dată, nu s-a mai apelat la aruncarea monedei, ci s-a stabilit rejucarea finalei peste 2 zile. Pe același stadion, cu aceeași dorință uriașă de a câștiga trofeul european în fața propriilor fani, Italia s-a impus cu 2-0, grație golurilor marcate de Luigi Riva (min. 12) și Pietro Anastasi (min. 31). Așadar, Italia cunoștea în premieră gustul supremației europene, chiar la primul său turneu final.

Iată echipele folosite în finala Euro 1964:

Italia: Dino Zoff - Tarcisio Burgnich, Roberto Rosato, Aristide Guarneri, Sandro Salvadore, Giacinto Facchetti (c) - Sandro Mazzola, Giancarlo De Sisti - Angelo Domenghini, Pietro Anastasi, Luigi Riva
Selecționer: Ferruccio Valcareggi
Yugoslavia: Ilija Pantelić - Mirsad Fazlagić (c), Blagoje Paunović, Dragan Holcer, Milan Damjanović - Dobrivoje Trivić, Miroslav Pavlović, Jovan Aćimović - Idriz Hošić, Vahidin Musemić, Dragan Džajić
Selecționer: Rajko Mitić

Trofeul din 1968 a fost singurul obținut de Italia la Campionatul European, de-a lungul timpului. Squadra Azzurra a mai ajuns de 2 ori în finală, la Euro 2000 și Euro 2012, însă nu a reușit să se impună. În schimb, Italia are un palmares mult mai bogat la Campionatul Mondial: 4 trofee în 1934, 1938, 1982 și 2006.

Canalele Eurosport nu sunt disponibile în rețelele Telekom și NextGen, însă ele se regăsesc în continuare la principalii operatori de pe piață. Pentru a le putea urmări din nou, vă rugăm să le solicitați operatorului Telekom, prin apel la Serviciul Relații Clienți (021.404.1234 / 0766.12.1234) sau pe canalele oficiale de comunicare ale acestuia.

Campionatul European UEFA