Prima zi fără Diego

Am visat în prima noapte fără Diego la vrăjitoriile pe care le-a reușit ca jucător, ca magician, ca profesor, iar trezirea la realitate este dură. Fotbalul a pierdut zeul care l-a adus la cele mai inâlte cote de spectacol. Diego nu a fost doar un fotbalist, el a adus oamenilor bucurie. Diego a adus titlul într-o zonă a Italiei unde speranța se mai ținea de un fir de viață și a învins dușmanul la Cupa Mondială din 86 exact așa cum și-ar fi dorit orice argentinian, printr-un truc. În mijlocul unui război, Diego a adus pace și bucurie.

Dragostea lui Diego pentru minge a fost dublată de o pasiune incredibilă pentru gol, iar fanii l-au răsplătit cu cea mai mare pasiune posibilă, ridicându-l la rangul de sfânt.

Diego a plecat plictisit de fotbalul fără spectactori. El nu ar fi strălucit niciodată cu tribunele goale. Băiatul care iubea mingea și golul a fost unic prin pasiunea pe care o transmitea și felul în care se hrănea din dragostea fanilor.

Da, stadionul din Napoli îi va purta numele, iar procesiunea de comemorare a lui Diego sub Vezuviu, acolo unde a explodat în fotbal, va ține nu ore, nu zile, ci ani.

Da, tricoul cu numărul 10 ar trebui îngropat la Buenos Aires, odată cu Diego.

Am observat că nici argentinienii nu mai caută "noul Maradona" pentru că e deja o blasfemie să spui așa ceva.

La doar o zi după ce Messi a fost lăsat să-și facă bagajele la Barcelona, Diego a plecat parcă dezgustat și el de tratamentul la care este supus nașul nepotului său Benjamin.

Fotbalul s-a transformat într-o afacere din care fanii au din ce în ce mai puțin de câștigat și s-au transformat într-o legiune de investitori.

2020 este anul în care ne-am uitat mai mult la ecranele VAR după un ofsaid milimetric la cot sau un henț în care nu vom ști nici după 2020 de reluări dacă mingea a atins cu adevărat un braț.

Un fotbal unde Manchester United are un golgheter din penalty, iar Liverpool ucide orice adversar din pressing și cu fundașii laterali în rol de creatori absoluți.

Un fotbal unde Balonul de Aur nu se mai decernează din motive pe care nimeni nu le explică clar și Lewandowski rămâne la Munchen cu desaga plină de goluri, dar nu va fi răsplătit, deși era singurul care putea rupe cu adevărat supremația Messi-Cristiano Ronaldo în ultimii... mulți ani.

Un fotbal în care viitorul aparține unui atacant care arată ca un cyborg, care marchează ca la FIFA, din orice poziție.

E clar! Acesta nu este fotbalul lui Diego. El a plecat pentru a juca alături de Cruyff, Garrincha, Eusebio, Di Stefano sau Dobrin. Magicienii între ei!