2023 în sport | România a ratat Jocurile Olimpice. Ultimul turneu al Cristinei Neagu. Ce perspective există

Anul 2023 a fost pentru echipa națională de handbal feminin a României anul care ne permitea să visăm la participarea la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024.

Traseul spre Franța era indiscutabil unul dificil, dar nu imposibil, România fiind o țară importantă în handbalul european, analizând rezultatele din ultimele decenii. Ultimele două s-au legat de numele celei care a fost cea mai bună handbalistă de la prima reprezentativă, Cristina Neagu, care lasă o moștenire uriașă în acest sport, la nivel de națională și nu numai.

Chiar dacă speranțele au fost mari și drumul spre un turneu preolimpic părea palpabil și realizabil, 2023 s-a încheiat trist pentru naționala noastră.

Condusă de pe margine de selecționerul Florentin Pera, care ne injectase cu entuziasm și optimism, România s-a împiedicat însă la turneul final, cedând în cel mai important moment, crucial în vederea calificării.

Nereușita României la Mondial a fost tradusă ca o dublă dezamăgire însă, neîmplinirea visului olimpic ducând și la finalul unei ere care va rămâne reper în handbalul feminin. Cristina Neagu, de patru ori desemnată cea mai bună handbalistă a lumii, anunțase încă din 2022 că Jocurile Olimpice, de la Paris, vor fi ultimele pentru ea la națională. Cum România nu a mai putut nici măcar visa la așa ceva, ratând șansa de a se califica la turneul preolimpic, drumul Cristinei Neagu la naționala României s-a terminat în această iarnă, bifând ultimele sale minute la jocul cu Germania.

Căpitan al României în ultimii ani și gură de foc pe teren, Neagu a tras în multe momente naționala noastră, de una singură, spre victorie. Contestată de unii că a fost poate prea egoistă, Neagu a oferit zâmbet unei echipe care s-a confundat cu numele ei în ultimii an și care are acum, la finalul acestei ere, misiunea să își construiască un alt lider, de cel puțin același calibru.

Neagu va continua să joace la echipa de club, dar moștenirea pe care o lasă handbalului la nivel de națională este uriaș, chiar dacă visul său cel mare, acela de a cuceri o medalie de aur cu România, nu și l-a putut împlini până la momentul retragerii.

La ultimul ei turneu final, Neagu a jucat foarte puțin, prea puțin pentru cât ar fi meritat ea și întreaga echipă.

Finalul cariereri ei sub tricolor este, din acest motiv, unul de tristă amintire, dar anii petrecuți de Neagu purtând tricoul galben al acestei țări au fost fabuloși, chiar dacă au fost uneori prea răi pentru jucătoarea care a suferit accidentări atât de grave apărând culorile României.

Nerefăcută înaintea turneului final din luna decembrie, Neagu a abordat și ultimul ei Mondial tot cu probleme de sănătate, dar a rămas alături de lot, în ceea ce s-a dovedit a fi ultima sa experiență la naționala României. Accidentată, Cristina nu a jucat în meciurile din faza inițială a competiției, dar a mai intrat pe teren, pentru ultima dată în națională, la meciul cu Germania.

România a avut jocul în mână, iar un succes în acea partidă ne-ar fi adus, cel mai probabil, la turneul preolimpic din primăvară. Dar totul a fost spulberat în ultimele 25 de minute de joc. România a pierdut ecartul pe care și-l consolidase și a cedat treptat, dar sigur, eșecul fiind ultimul meci al lui Neagu îmbrăcând tricoul naționalei.

Fără șanse la sferturi, Florentin Pera nu a mai inclus-o pe Neagu în lot pentru ultimele două meciuri, așa că minutele din partida cu Germania rămân ultimele la echipa națională pentru cea care a fost cea mai bună handbalistă a României în aproape ultimele două decenii.

Eu întotdeauna am pornit cu gândul ăsta. La fiecare turneu final, în mintea mea a fost: noi trebuie să jucăm pentru medalii. Nu pentru locul 8, nu pentru locul 10, nu pentru locul 12. Adică eu asta am vrut și am crezut în lucrul ăsta. De fiecare dată", a spus Cristina Neagu, în interviul oferit pentru Lead.ro, după retragerea de la națională.

După Campionatul Mondial, Neagu și-a anunțat colegele că misiunea ei la echipa națională a ajuns la final, după o pauză de 17 ani. Momentul căpitanului nostru a fost unul emoționant, la fiinele unei cariere în care a inspirat mulți alți copii să îndrăgească acest sport.

Să știi că au fost destule fete care au plâns. A fost un moment destul de emoționant și pentru mine, și pentru ele", a continuat Neagu să povestească despre noaptea care a urmat ultimului său meci la națională.

Per total, în 17 ani la echipa națională, Cristina Neagu a adunat 213 selecții, perioadă în care a marcat de 936 de ori. Primul său meci sub tricolor a fost tot la o ediție de Mondial, în 2007, pe când avea doar 19 ani și 3 luni, iar selecționerul de atunci, Gheorghe Tadici, o arunca în luptă într-un joc împotriva Chinei. În primele sale minute la națională, Neagu a marcat de 10 ori, ajungând, în momentul retragerii, la aproape 1.000 de reușite pentru România.

Neagu a câştigat două medalii de bronz cu echipa naţională a României, la Campionatul European din 2010 şi la Campionatul Mondial din 2015.

Cele mai multe goluri marcate de Neagu la un Campionat Mondial au fost 15, în 2015, în faza sferturilor de finală, cu Danemarca, partidă câștigată la limită, la un singur gol diferență, după prelungiri.

A fost aleasă cea mai bună jucătoare a lumii de către IHF de patru ori, în 2010, 2015, 2016 şi 2018, iar în 2015 a fost desemnată şi cea mai bună jucătoare a Campionatului Mondial, al cărui golgheter a fost, cu 63 de reușite.

La vârsta mea, cu accidentările pe care le-am avut, să mergi și să joci, nu știu, șase, opt, nouă meciuri în două săptămâni, după care să te întorci la echipa de club și să revii imediat la antrenamente, la Liga Campionilor, la cel mai înalt nivel. Plus că s-au adunat multe și din punct de vedere psihic. Adică, pur și simplu am simțit că ăsta e momentul. Și, sigur, îmi doream foarte mult calificarea la Jocurile Olimpice; chiar m-am gândit că să fi participat la Jocurile Olimpice ar fi fost retragerea perfectă din echipa națională", a mai spus Neagu, în interviul acordat după retragere.

România a terminat pe locul 12 Campionatul Mondial de handbal din Danemarca, Suedia și Norvegia, astfel că a ratat principalul obiectiv, acela de a se califica la turneul preolimpic din primăvara anului viitor. Cristina Neagu s-a retras de la echipă, iar din 2024 va începe reconstrucția unui nou nucleu, care va avea misiunea să țină ștafeta ridicată în viitorul ciclu olimpic și să califice din nou România la Jocurile Olimpice.

Acum, România a ratat pentru a doua oară consecutiv participarea la Jocurile Olimpice, iar cei care au în mâini viitorul acestei naționale trebuie să gândească strategia pentru ediția din 2028, care va avea loc la Los Angeles. Rămâne de văzut dacă FRH va merge pe mâna lui Florentin Pera în noul ciclu olimpic, dar există câteva certitudini privind componența echipei în următorii 4 ani.

Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă din istoria României, visa să se retragă de la națională la Paris, dar nu va avea parte de o ieșire din scenă pe care ar fi meritat-o din plin. Din păcate, Neagu a mers accidentată la acest Mondial, din finalul anului, iar ultimele minute cu Germania au adus ultimele sale goluri în tricoul primei reprezentative.

Alte jucătoare din generația Cristinei, care vor continua la națională, au acum misiunea de a duce greul pe umerii în anii care vor urma.

Poate cel mai important nume este cel al Crinei Pintea. Pivotul de la CSM va împlini 34 de ani peste câteva luni și cel mai probabil își va termina cariera fără nicio prezență la Jocurile Olimpice (la ediția din 2016, ultima la care România a participat, Pintea nu a fost în lot). De asemenea, Nicoleta Dincă se apropie și ea de finalul carierei, având deja 35 de ani împliniți.

În ciuda faptului că vom pierde probabil câteva nume importante în vederea calificării la Jocurile Olimpice din 2028, România are un nucleu de la care se poate porni reconstrucția unei noi generații.

Pe lângă jucătoarele deja enumerate, care posibil să nu mai fie la lot înaintea viitoarelor Jocuri Olimpice, toate celelalte handbaliste care au făcut parte din lotul României la acest Mondial ar putea să mai ducă un ciclu olimpic fără probleme.

Eliza Buceschi (30 de ani) ar trebui să fie liderul naționalei în anii următori, coordonatoarea Rapidului fiind de departe cea mai bună jucătoare a noastră și la turneul final din acest an. În jurul său, există alte câteva jucătoare care ar trebui să capete roluri mai importante în viitorul apropiat. Cristina Laslo (27 de ani), Bianca Bazaliu (26 de ani), Lorena Ostase (26 de ani) și Alexandra Dindiligan (26 de ani), campioane mondiale de junioare în 2014, vor fi de asemenea piese importante în angrenajul echipei naționale. Nici pe extrema dreaptă nu stăm chiar rău, Seraficeanu și Badea având calități reale, dar și o marjă importantă de progres.

În plus, poarta este asigurată pentru mulți ani de acum înainte, Diana Ciucă (23 de ani) și Daciana Hosu (25 de ani) demonstrând la acest Campionat Mondial că au valoarea necesară pentru a contribui la succese importante. De asemenea, pe linia de 9 metri o vom avea și pe Sorina Grozav, care a lipsit de la Campionatul Mondial din 2023 pentru că este însărcinată, dar jucătoarea Rapidului, la 24 de ani, mai are mult de jucat, iar valoarea sa este incontestabilă.

Pe lângă acest nucleu de jucătoare care au deja o anumită experiență, există multe alte tinere care vin din spate și care ar putea deveni adevărate staruri în handbalul mondial. Poate mai important este faptul că e posibil ca România să fi găsit acel inter dreapta pe care îl căuta de la retragerea Steluței Luca. Alicia Gogîrlă (20 de ani) a arătat lucruri frumoase la primele sale meciuri la națională și sunt șanse mari să devină punct fix pe postul său în viitorul apropiat.

România a luat medalie de bronz la Europeanul U19 din acest an, iar acolo s-au remarcat câteva sportive care pot avea un viitor strălucit. Cel mai cunoscut nume este cel al Dianei Lixăndroiu. Interul stânga de numai 18 ani a fost în lotul României la Mondial și în puținele minute a demonstrat că are toate calitățile de a deveni o viitoare Cristina Neagu. Din generația sa mai fac parte Alicia Lorena Boiciuc (18 ani), care a fost cea mai bună marcatoare a României la Europeanul U19 (53 de goluri), Anamaria Mihaela Grigore (19 ani), Denisa Romanciuc (18 ani), Mihaela Mihai (18 ani), Miriam Mohamed (19 ani) sau Rebecca Geamănu (19 ani), despre care experții spun că pot ajunge piese de bază la echipa națională în anii următori.

Așadar, viitorul nu arată tocmai rău pentru naționala de handbal feminin, dar e clar că e nevoie de anumite schimbări la nivel de sistem pentru ca rezultatele importante să reapară. Marea problemă e că majoritatea jucătoarelor mai sus amintite nu joacă pe cât ar trebui la echipele de club. România are unul dintre cele mai tari campionate din lume, poate doar al Ungariei să fie peste, dar străinele fac legea în Liga Florilor. Aducerea unor mari valori de afară, plătite cu sume uriașe, nu este o rețetă a succesului, dovadă că echipele noastre nu au mai prins nici Final 4-ul Champions League în ultimii ani.

Rămâne de văzut care va fi parcursul handbalului românesc feminin în următorul ciclu olimpic și dacă în 2028 naționala va fi la Los Angeles. Până atunci, tricolorele vor juca cel mai probabil alte 4 turnee finale importante: EURO 2024, EURO 2026 și Campionatele Mondiale din 2025 și 2027.