#DORdeSPORT Nunta care a "dat culoare" României comuniste: Mariana, mireasa româncă a lui Bjorn Borg

Povestea de dragoste dintre Mariana Simionescu și Bjorn Bjorg și-a croit drum până pe marile ecrane, în filmul “Borg versus McEnroe”.

Căsătoria, oficializată pe 24 iulie 1980, a durat patru ani. Însă dragostea Marianei Simionescu a rămas o flacără vie: decadele s-au scurs, ea și-a refăzut viața, trăind la Monte Carlo alături de fostul mare pilot de raliuri Jean-Louis Schlesser, fără a mai îmbrăca însă, vreodată, rochia de mireasă. Și la 30 de ani după nuntă, Mariana Simionescu a răspuns, de fiecare dată când a fost întrebată de vreun jurnalist: “Bjorn a fost dragostea vieții mele”.

Mariana Simionescu a fost prima jucătoare de tenis din România care a câştigat, ca junioară, un titlu de Grand Slam, în proba de simplu (Roland Garros 1974). Abia după 34 de ani, Simona Halep a reușit să mai aducă o astfel de performanță tenisului românesc, tot pe zgura de la Paris. Apoi, ca senioară, Mariana Simionescu a fost nominalizată de 15 ori în echipa de Cupa Federaţiei a României (între 1973 şi 1979) și a jucat o optime de finală la Wimbledon, în 1977, acesta fiind cel mai lung parcurs al său într-un turneu de Mare Şlem. În 1977, britanica Virginia Wade o învingea pe Mariana în drumul spre unicul său titlu “acasă”, pe iarba londoneză, acesta fiind până în semifinale, cel mai strâns duel al lui Wade. Totuși, Mariana Simionescu a rămas cunoscută drept “românca ce i-a fost mireasă lui Borg”, într-o eră în care prim-plan-ul îl avea prietena sa, Virginia Ruzici, împreună cu Florența MIhai.

“Libertatea” a refăcut, în urmă cu 13 ani, istoria unei “nunți ca-n povești”. Presa mondială stabilise, în 1980, că nunta dintre suedezul Borg și românca Simonescu a fost cea mai frumoasă din istoria sportului.

Borg abia ce câștigase al cincilea – și ultimul – său titlu la Wimbledon, după o finală memorabilă cu John McEnroe (1–6, 7–5, 6–3, 6–7/16–18, 8–6), când avea să spună “Da!” împreună cu Mariana.

Mariana Simionescu a recunoscut că aplicase pentru azil politic în Statele Unite, însă ceea ce a făcut-o să rămână în Europa a fost faptul că mama sa era în România. Un prim gând al Marianei fusese de a face nunta cu Bjorn pe tărâm american. Generalul Nicolae Stan, un foarte influent personaj al vremii și președinte al Federației Române de Tenis, i-a garantat însă Marianei că poate reveni oricând acasă și că nu va avea niciun fel de problemă cu regimul. Tot el a fost cel care a organizat în cele din urmă nunta Marianei Simionescu și a lui Born Borg, un star planetar, vânat în egală măsură de fani și jurnaliști.

“Am crezut că aşa ar trebui să fac, să aducem puţină culoare ţării. Lumea era închisă în România, nu ieşea nicăieri şi cu ocazia asta speram să se vorbească puţin mai mult despre România şi despre români”, avea să declare Mariana Simionescu, la premiera din România a filmului “Borg versus McEnroe”, într-un interviu pentru “Cinemagia”.

“Ia-l pe Borg şi vino aici în România, că-ţi organizez eu nunta!”, i-a spus Generalul Nicolae Stan, în 1980.

Un alai impresionant a parcurs drumul de la Primăria Sectorului 1 din București, la Mânăstirea Căldăruşani și, mai apoi, la Snagov, la Vila 24. “Am făcut rost de o căruţă cu boi, plus lăzi de zestre, cai, călăreţi. Au fost peste 400 de invitaţi, dintre care 100 din străinătate, plus 50-60 de ziarişti. Cred că a fost cea mai frumoasă nuntă organizată până atunci în România”, povestea fostul șef al tenisului românesc, conform “Libertatea”.

Regine Zylberberg (artistă franceză, cunoscută pe atunci drept “regină a discotecilor”), trupa de circ Ringling Brothers şi Patty LuPone (cântăreaţă americană celebră pe Broadway) au asigurat spectacolul pentru miri și invitați. Bjorn Borg a luat pe cont propriu misiunea sonorizării și, anticipând o practică uzuală în ziua de astăzi printre marile vedete ale sportului mondial și nu numai, a angajat un fotograf profesionist pentru a imortaliza nunta, dar și pentru a se asigura că deține controlul asupra imaginilor ce ar fi putut ajunge în presă.

O recepţie la hotelul Athénée Palace a completat sărbătoarea din România, cei doi luând apoi drumul Spaniei, spre Marbella – pentru luna de miere, și, mai apoi, Monte Carlo, acolo unde, la o recepţie fastuoasă, oaspeți de seamă le-au fost prinţesa şi fosta mare actriţă americană Grace Kelly, împreună cu fiul ei, prinţul Albert de Monaco.

Cum a perceput Bjorn Borg vizita în România? “Pentru el era ceva foarte nou, adică să vii atunci din Vest în Est... totul era întunecat pe stradă, totul era sumbru, nu îi venea să creadă. Dar aveam foarte buni prieteni în România şi căldura românilor a simţit-o imediat şi s-a adaptat uşor”, rememora Mariana Simionescu.

Sportiva din Târgu Neamț a recunoscut, într-un interviu pentru “ProSport”, că a resimțit multă presiune în timpul relației cu Bjorn Borg, acceptând însă că așa se întâmplă în orice relație cu un sportiv de talie mondială.

Lumea tenisului a acceptat cu greu retragerea lui Bjorn Borg, la doar 26 de ani. Cea care a înțeles cel mai bine a fost Mariana Simionescu. Românca a știut cu adevărat cât de mult îl tulbura pe Borg – nu presiunea din teren, ci dea din afara acestuia. Fiecare întrebare venită de la presă, fiecare asalt al fanilor, fiecare privire ce îi era aruncată.

Dacă Bjorn Borg a urât ceva în viața sa, a fost celebritatea. Faima. Și atenția publică.

“Încercam să ne protejăm cum puteam. Mâncam numai în cameră, room service. Ieşeam cât mai puţin, era singura armă pe care o aveam. Pentru că, atunci când ieşeam din hotel, era totul terminat. La restaurant, în taxi, peste tot ne interpelau, ne vorbeau. De aceea, când aveam ocazia, ne izolam”, a povestit Mariana Simionescu pentru “Cinemagia”. Din când în când, Mariana îi mai și gătea românește. Dar doar arareori.