2024 în sport | Tadej Pogacar a instaurat o dominație care amenință "să ucidă" ciclismul mult timp

La final de an, Eurosport.ro îți propune o serie de retrospective ale celor mai importante evenimente care s-au petrecut în sportul mondial în 2024. De pe această listă nu putea lipsi parcursul stratosferic pe care Tadej Pogacar l-a avut în acest an. Slovenul a realizat o serie de performanțe fabuloase, dominând autoritar pe toate planurile. Toată lumea era de acord că "Pogi" e un rutier complet, care poate produce rezultate în mai multe tipuri de curse, dar era imposibil de anticipat că va reuși să-i transforme pe rivalii săi în simpli parteneri de competiție.

Pentru a ne face o idee mai clară despre cum a fost posibil ca Tadej să defileze în 2024, facem o scurtă incursiune în ceea ce i s-a întâmplat cu un an în urmă. Anul 2023 a fost unul mai puțin reușit pentru Pogacar, care a plătit scump căzătura din Liege - Bastogne - Liege. Slovenul s-a refăcut la timp pentru Turul Franței, dar nu a putut obține mai mult de un loc doi la general, Jonas Vingegaard, alături de puternica sa echipă, fiind de neoprit. După "Marea Buclă" de anul trecut, Pogacar a mai participat la puține curse și a câștigat doar una, Il Lombardia, ceea ce a reprezentat ultima sa competiție din 2023.

Începutul anului 2024 a fost marcat de mișcări importante în pluton. Primoz Roglic a plecat de la Visma la Bora, astfel că Turul Franței se anunța și mai dificil pentru Pogacar, deoarece se preconiza o luptă în 3. În plus, Remco Evenepoel își anunțase și el prezența în "Le Tour", pentru prima dată în carieră, și toți experții anticipau o bătălie memorabilă pentru tricoul galben. Nu a fost cazul, deoarece până la startul celei mai mari competiții din ciclism au avut loc o serie evenimente care au schimbat radical cursul așteptat.

Spre deosebire de anii anteriori, Pogacar și echipa sa au ales o strategie diferită pentru 2024. Slovenul și-a propus să facă dubla Giro - Turul Franței, iar pentru asta a pregătit un plan bine pus la punct, în care principalul aspect a fost rarefierea serioasă a curselor pregătitoare. Ca atare, Pogacar a început sezonul foarte târziu, la începutul lunii martie, odată cu Strate Bianche. Rutierul de la UAE și-a făcut intrarea într-un stil de mare campion, câștigând categoric, cu aproape 3 minute avans față de ocupantul locului secund, Tom Skujins.

La două săptămâni distanță, Pogacar a mers cu ambiții mari în Milano - San Remo, primul momument al sezonului. Traseul arhicunoscut din clasica italiană nu i se potrivește deloc slovenului, deoarece singurele ascensiuni unde se poate face diferența, Cipresa și Poggio, sunt prea ușoare pentru ca oamenii mai rapizi să poată fi rupți. Asta s-a văzut și în cursă, Tadej terminând abia pe locul 3, după Jasper Philipsen și Michael Matthews. Avea să fie prima dintre cele două curse în care Pogacar nu urcă pe cea mai înaltă treaptă a podiumului în 2024.

În primăvară, Pogacar a participat la o singură cursă de o săptămână: Turul Catalunyei. A făcut-o cu mare succes, câștigând 4 etape din 6 și clasamentul general, dar și cel pe puncte și al cățărătorilor. Ulterior, slovenul a ales să sară peste clasicele pe pavate, inclusiv peste Turul Flandrei, pe care îl câștigase în 2023. Tadej a reveni în prim plan la final de aprilie, când a luat startul în Liege - Bastogne - Liege, dorind să-și ia revanșa, după ce în 2023 a căzut în prima parte a clasicei din Ardeni și a ajuns pe masa de operație. Zis și făcut! Pogacar și-a făcut cursa lui și nu a putut fi oprit de nimeni. A câștigat solitar, trecând linia de sosire cu un minut și 39 de secunde înaintea lui Romain Bardet, al doilea clasat. Așadar, "Pogi" avea deja în cont un monument pe 2024, dar istoria abia începea să se scrie.

Înainte ca Pogacar să triumfe în "La Doyenne", un eveniment definitoriu pentru anul 2024 a avut loc în Spania. Etapa a 4-a din Turul Țării Bascilor (4 aprilie) a fost marcată de o căzătură oribilă. Printre cei implicați s-au numărat toți viitorii mari rivali ai lui Pogacar în Turul Franței: Jonas Vingegaard, Remco Evenepoel și Primoz Roglic. Dacă belgianul și slovenul de la Bora au scăpat ieftin, danezul a fost luat cu targa, după minute bune în care a stat întins pe iarbă. Pentru rutierul de la Visma Lease a Bike a urmat o lungă perioadă de spitalizare. Verdictul medicilor a fost crunt: un plămân perforat și mai multe coaste rupte. La momentul respectiv prezența lui Jonas în Turul Franței era puțin probabilă. Cei mai optimiști îl vedeau la start, dar era clar că nivelul său de competitivitate nu avea cum să fie maxim.

Revenind la Pogacar, acesta și-a continuat defilarea. Pe 4 mai, slovenul a luat startul în Giro, competiție la care nu mai participase niciodată în carieră. Prima etapă, cu finish la Torino, i se potrivea lui Tadej, iar acesta visa să îmbrace tricoul roz încă de a doua zi. Jonathan Narvaez i-a stricat planurile și a obținut o victorie mare, slovenul venind abia al 3-lea. Acea înfrângere nu a făcut altceva decât să-l motiveze și mai tare pe rutierul de la Bora. Acesta nu a mai dat greș în etapa a 2-a, cu finish în cățărare, pe care a câștigat-o cu un avans suficient de mare pentru a prelua tricoul roz. Din acel moment, victoria sa la general nu a mai fost pusă sub semnul întrebării în niciun moment. Pogacar nu s-a mulțumit doar să-și apere tricoul de lider, ci a făcut show de fiecare dată când a avut ocazia. Slovenul a terminat Giro cu 6 victorii de etapă și cu un avans de aproape 10 minute față de ocupantul locului 2 la general, Daniel Martinez, acesta fiind cel mai mare ecart între primii doi clasați din 1965 încoace. E adevărat că Pogacar aproape că nu a avut concurență în Giro 2024, dar istoria nu va specifica acest lucru, ci doar faptul că Tadej a fost primul om de la Eddy Merckx (1973) care câștigă tricoul roz și 6 etape în aceeași ediție.

Giro s-a terminat pe 26 mai, iar până la startul Turului Franței mai erau două luni și câteva zile. Pogacar s-a ținut de planul său și s-a axat numai pe recuperare și antrenamente, fără să participe la nicio cursă pregătitoare. Tactica a dat roade, iar "Marea Buclă" din acest an a fost una dintre cele mai plictisitoare din istoria recentă, pentru că nimeni nu s-a putut ridica la nivelul lui "Pogi". Vingegaard și-a revenit după cumplita căzătură din Turul Țării Bascilor, dar a fost departe de rutierul care câștiga tricoul galben în 2022 și 2023, iar ceilalți oameni practic nu au contat. Pogacar a început "cu frâna de mână trasă", dar chiar și așa a preluat tricoul galben după etapa a 2-a. L-a cedat deliberat în cea de-a 3-a, însă în runda a 4-a a obținut prima victorie și a recuperat tricoul de lider, pe care nu l-a mai dat jos de pe umeri până la Nice (ultima etapă s-a terminat pe Coasta de Azur, pentru că Parisul era blocat cu organizarea Jocurilor Olimpice).

Fără să fie pus cu adevărat în pericol de adversari, Pogacar a dat impresia că nu forțează, ci se mulțumește să câștige secunde la fiecare ocazie și să stea departe de probleme. Așa s-a și întâmplat, iar a doua victorie a slovenului a venit abia în runda a 14-a. A doua zi, de ziua națională a Franței, Pogacar a dat din nou recital și a câștigat etapa cu finish pe Plateau de Beille, astfel că zarurile erau aruncate în privința câștigătorului tricoului galben. În ultima săpătmână, Tadej nu s-a mai rezumat să stea la cutie și, simțind că ai săi rivali nu sunt nici pe departe la nivelul său, a câștigat aproape fără efort ultimele 3 etape, demonstrând că merită cu vârf și îndesat să câștige pentru a 3-a oară în carieră cea mai importantă cursă ciclistă din lume.

Mai presus decât victoriile de etapă (6) și cea de la general, Tadej Pogacar a bifat o bornă pe care unii o credau imposibilă în zilele noastre. Fenomenalul rutier de la UAE a devenit al 8-lea om din istorie care face dubla Giro - Turul Franței în același an și primul din ultimii 26 de ani. Predecesorii săi au fost Fausto Coppi (1949 și 1952), Jaques Anquetil (1964), Eddy Merckx (1980, 1972 și 1974), Bernard Hinault (1982 și 1985), Stephen Roche (1987), Miguel Indurain (1992 și 1993) și Marco Pantani (1998).

99,99% dintre rutieri nu realizează într-o viață ce a realizat Pogacar în decurs de 3 luni în 2024, dar foamea de performanțe a slovenului nu a fost oprită. Slovenul a decis să nu participe la Jocurile Olimpice de la Paris, iar apoi a privit la televizor și Vuelta, ultimul mare tur al anului. Rutierul de la UAE și-a refăcut forțele pentru a ataca cum se cuvine finalul de sezon și totul i-a ieșit din plin. La jumătatea lunii septembrie acesta s-a deplasat în Canada, unde a participat la Grand Prix-urile din Quebec și Montreal. În primul a terminat pe locul 7, iar pe al doilea l-a câștigat fără probleme, astfel că a mers la Mondiale într-o formă extraordinară. Cursa de șosea de la Zurich a fost la discreția lui "Pogi", care a atacat cu aproximativ 100 de kilometri până la finish și nu a mai putut fi oprit din drumul spre aur.

Prin succesul de pe 29 septembrie, Tadej Pogacar a atins o bornă despre care se credea că nu va mai fi atinsă în ciclismul modern. Slovenul a devenit abia al 3-lea om din istorie care câștigă tricoul roz în Giro, tricoul galben în Turul Franței și aurul mondial pe șosea în același an. Primii doi rutieri care au izbutit această performanță au fost Eddy Merckx (1974) și Stephen Roche (1987).

Chiar și cu atât de multe triumfuri senzaționale la activ, Pogacar nu a lăsat-o deloc mai moale în ultima parte a stagiunii. Slovenul a câștigat Giro Dell'Emilia, iar apoi s-a impus entuziasmant și în Il Lombardia, cu peste 3 minute avans față de Remco Evenepoel, care a venit al doilea. A fost al 4-lea succes consecutiv pentru sloven în "Clasica frunzelor moarte", care a devenit abia al doilea om din istorie cu o asemenea performanță, după Fausto Coppi. Trebuie totuși menționat că legendarul italian a reușit acest lucru într-o eră de mult apusă, între 1946 și 1949.

Așadar, Tadej Pogacar a fost în propria lui ligă în 2024 și există puține premise că lucrurile se vor schimba în 2025, în condiții normale. Slovenul a demonstrat că nu are nicio limită și nu puțini sunt specialiștii care îl văd capabil să câștige toate cele 3 mari tururi într-un singur an. Acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat, deoarece "Pogi" a dezvăluit că nu va participa în mai mult de două mari tururi în anul care vine. Deși programul său nu a fost anunțat oficial, e aproape sigur că Tadej va sări peste Giro și va încerca să facă dubla Turul Franței - Vuelta. În același timp, slovenul va avea ca obiective și câteva clasice importante, posibil chiar Paris - Roubaix, dar și apărarea titlului mondial, mai ales că traseul de la Kigali (Rwanda) i se va potrivi.