Julian Alaphilippe, campionul mondial din 2020, cu siguranță că dorea să repete performanța, mai ales că a avut un an destul de liniștit, în care nu a reușit mari performanțe. În primăvară, clasicele trebuiau să fie o afacere în 3, între francez, Van Aert și Van der Poel, dar ciclistul lui Deceuninck Quick-Step nu a livrat la nivelul dorit. Abia în Ardeni și-a intrat în formă maximă, câștigând Fleche Wallonne, pentru ca apoi Pogacar să îi pună piedică, neașteptat, din drumul spre victoria în Liege-Bastogne-Liege.
Forma de acum părea destul de bună, fiind al doilea în Bretagen Classic și al treilea în Turul Marii Britanii. Dar nu părea sub nicio formă să aibă prima șansă într-o cursă cu Van Aert, Van der Poel sau Colbrelli. Avantajul rutierului din Hexagon ținea de faptul că putea câștiga dintr-o multitudine de scenarii. În plus, Alaphilippe a demonstrat mereu că, deși mulți nu îi dădeau mari șanse în diferite momente ale carierei, a avut capacitatea să se ridice și să atingă forma maximă exact în cursele care contau.
Și asta a făcut și azi. Franța a făcut o cursă perfectă, iar Julian nu s-a temut să atace. A făcut-o de 3 ori în final, prima oară cu 21,5 kilometri înainte de finish. Evident, s-a expus, dar a jucat cartea de totul sau nimic și a tras lozul câștigător, păstrându-și tricoul curcubeu și pentru 2022. Alaphilippe a bifat 10-a victorie la Mondiale pentru Hexagon, într-un clasament dominat total de Belgia, cu 19 succese în competiție. Niciun alt rutier francez nu a fost până acum dublu campion mondial, deși "cocoșii" au fost mereu printre cele mai puternice țări din ciclismul mondial.
Ciclism
Tadej Pogacar, învingător în Il Lombardia, după o prestație de geniu
09/10/2021 LA 14:48
După o pauză de 23 de ani (Laurent Brochard fusese ultimul campion mondial francez, în 1997, la San Sebastian), Alaphilippe aduce acum două victorii la rând la CM.
Medaliile de argint și bronz au mers către Olanda și Danemarca, Van Baarle și Michael Valgren învingându-l pe Stuyven la sprintul pentru cele două medalii. Dezastrul pentru Belgia a fost, așadar, complet. Deși plecau din postura de mari favoriți, având în vedere lotul stelar de care au dispus, Van Aert&Co nu au putut să le răsplătească încrederea sutelor de mii de fani aflați pe traseu.

Desfășurarea cursei de la Campionatele Mondiale de ciclism

268,3 kilometri au stat între pluton și final, pe parcurs regăsindu-se 42 de cățărări, între Antwerp și Leuven. Vorbim de ascensiuni specifice Flandrei, scurte și abrupte, care au stors, treptat, energia cicliștilor.
A fost spectacol total în Flandra, în contextul în care am asistat, cu 160 de kilometri înainte de final la un atac al unor oameni extrem de puternici. Roglic, Asgreen, Evenepoel, Declercq, Demare, Cosnefroy, Cort, McNulty, Bissegger, Tratnik, Hoelgaard, Eenkhoorn, Erviti, Swift sau Haas au atacat din pluton, făcând cursa un iad pentru mulți dintre rutieri. Italia a ratat mișcarea, astfel că a fost nevoită să ducă trena. Cum grupul se distanțase la aproape un minut și dispunea de contratimpiști fantastici, azzurrii l-au scos la bătaie pe Matteo Trentin, câștigător de 8 etape în Marile Tururi și fost vicecampion mondial.
Într-un final, s-a făcut regruparea, dar cu ceva mai mult de 80 de kilometri înainte de final, am asistat la un alt atac, Evenepoel, Van Baarle, Politt, Powless, Tiller, Madouas, Tratnik, Bagioli, Garcia Cortina, Wurtz Schmidt și Stannard distanțându-se la aproape 40 de secunde.
Favoriții au revenit și de această dată, inclusiv Belgia (care îl avea în față pe Evenepoel) punând umărul la trenă. De aici am asistat la o cursă cu eliminare, cu 30 de kilometri înainte de final grupul favoriților mai conținându-i pe Alaphilippe, Madouas, Senechal, Evenepoel, Stuyven, Van Aert, Mohoric, Colbrelli, Bagioli, Nizzolo, Pidcock, Van Baarle, Van der Poel, Hoelgaard, Powless, Stybar și Valgren.
Artificiile s-au declanșat atunci când Valentin Madouas l-a lansat pe Alaphilippe, cu 21,5 kilometri înainte de final. Campionul mondial s-a distanțat la 12-15 secunde de un grup care îi conținea pe Stuyven, Van Baarle, Valgren și Powless. Paradoxal, marii favoriți Van Aert, Van der Poel și Colbrelli nu au rezistat sau și-au făcut greșit calculele. Astfel, cu 10 kilometri înainte de final rutierul francez avea 35 de secunde în fața acestui cel de-al treilea grup, pe hârtie cel care trebuia să se raporteze, având în vedere cine se afla acolo. Doar că marii favoriți nu au reacționat la timp sau poate că s-au aflat la capătul puterilor, astfel că nu au avut nici măcar forța să prindă grupul secund și să se lupte pentru medaliile de argint și bronz.
Alaphiliipe a avut, astfel, verde spre al doilea titlul de campion mondial la rând, călcându-i pe urme lui Sagan, cel care a reușit să obțină 3 tricouri curcubeu la rând.

Remco Evenepoel, muncă incredibilă pentru o Belgie dezamăgitoare

"Canibalul" Eddy Merckx nu a fost niciodată un fan al lui Remco Evenepoel; de când a apărut acesta, presa l-a comparat cu marele rutier care a câștigat, printre altele, 5 Tururi ale Franței, însă Merckx a spus răspicat că nu e urmă de vreo asemănare, în contextul în care Remco e doar o tânără speranță.
Acum, înainte de cursa din Flandra, marele Merckx i-a mai servit o lecție lui Evenepoel, chiar dacă momentul ales probabil nu e nici pe departe cel mai bun. "Selecționerul Belgiei spune că totul e pentru Van Aert, ca el să devină campion mondial. Mi se pare normal să fie așa, dar dacă vrei să îl susții total pe el, de ce îl iei pe Evenepoel? Remco concurează doar pentru el, am văzut asta și la Jocurile Olimpice. Nu trebuia să fie în echipa pentru Mondiale", a tunat Eddy în Het Nieuwblad.
Un caracter extrem de puternic și un ciclist extrem de orgolios, Remco a căutat primul prilej pentru a-i replica fostului mare campion mondial. El a garantat că va fi doar un gregario și că va respecta în totalitate tactica echipei.
"Merckx are mereu ceva de spus, e păcat. Am mare respect pentru el, dar se pare că acest respect nu e reciproc. Îl admir pentru ce a făcut ca ciclist, e un mare campion care a setat numeroase recorduri. Nu sunt aici să îmi bat joc de echipă, nicio secundă nu m-am gândit la mine în pregătirea Mondialelor. Sunt aici să dau totul", a spus tânărul de 21 de ani.
Iar Remco a dat astăzi o reprezentație de gală. A acoperit pentru Belgia atacul dat de Cosnefroy, cu 160 de kilometri înainte de final, forțând-o pe Italia să ducă trena, pentru ca apoi să facă parte și din grupul care a atacat cu 83 de kilometri înainte de final.
Apoi, când favoriții au prins și această a doua evadare, Remco a stat la trenă preț de peste 20 de kilometri, menținând un ritm amețitor și distanțând grupul favoriților la peste 2 minute de pluton. Din păcate pentru Belgia, efortul lui Remco nu a fost finalizat de Van Aert, marele favorit al cursei. Și nici măcar de Stuyven, care pe hârtie avea cel mai puternic sprint dintre cei patru rutieri care s-au bătut pentru locurile 2-3. Dar, după o cursă atât de lungă și grea, teoria nu mai e respectată de multe ori, exact ce s-a întâmplat cu Jasper.
Ciclism
Il Lombardia, ultimul "monument" din 2021. Cine se impune în "Clasica frunzelor moarte"?
08/10/2021 LA 10:54
Ciclism
Van Aert a explicat prin ce a trecut în Paris-Roubaix. De ce nu a avut vreo șansă să câștige
04/10/2021 LA 11:10