Fotbalul ucrainean, la un an după începerea războiului! Stadioane cu buncăre + un joc a durat 4 ore

Dimineața zilei de 24 februarie 2022 a fost una cu elemente tragice pentru Ucraina, pentru că Rusia a început atacul asupra vecinilor noștri la granițele de Nord și Est, dând naștere la un adevărat război pe teritoriul ucrainean.

În concordanță cu toate domeniile, fotbalul ucrainean a avut mult de suferit, mai ales din cauza bombardamentelor care au avariat sau chiar distrus stadioane, terene de antrenament și întregi baze de pregătire, dar și a moralului extrem de scăzut pe care îl aveau fotbaliștii ucraineni din toată lumea, văzând ceea ce se petrece în țara lor natală.

La un an distanță, fotbalul din Ucraina a început să dea semne de normalitate, cu toate că normalitatea pe care o trăiesc ei este total diferită de cea pe care ne-o imaginăm noi, având în vedere că sportivii au fost nevoiți să ia o pauză forțată îndelungată, o parte să fugă din țară, dar și după reluarea activităților fotbalistice, au fost nevoiți să se antreneze și să profeseze în condiții dificile, cu frică și cu sunetul alarmelor antiaeriene zilnic în urechi.

Prima ligă ucraineană, acolo unde activează inclusiv cel mai titrat antrenor român din istorie și printre cei mai titrat din lume, Mircea Lucescu, a fost nevoită să fie întreruptă brusc, din cauza imposibilității disputării meciurilor, siguranța jucătorilor și a restul oamenilor din anturajul echipelor fiind pusă serios în mare pericol.

Șahtior Donetsk era pe primul loc în clasament, fiind urmată de trupa lui Lucescu senior, Dinamo Kiev și Dnipro-1, acestea fiind și formațiile care au reprezentat fotbalul din Ucraina în competițiile europene în sezonul care este acum în plină desfășurare, pentru că ediția respectivă a Premier League a fost suspendată.

Campioana a participat direct în grupele UEFA Champions League, Dinamo Kiev a jucat în calificări, iar formația care a completat podiumul a mers în UEFA Europa League. Chiar și așa, cele 3 nu au putut evolua pe teren propiu în țara lor natală, lucru interzis de UEFA, astfel că au jucat în Polonia, la Varșovia și Cracovia, respectiv în Slovacia la Kosice.

Ulterior, după câteva luni aprige pentru Ucraina, sezonul 2022/23 a putut începe la termen, conflictul fiind în continuare în desfășurare, după ce lucrurile s-au mai ameliorat într-o oarecare măsură, stabilindu-se doar două orașe unde s-ar putea desfășura competiția în siguranță, în capitala Kiev și la Lvov. În prezent, echipele joacă în mare măsură pe terenurile proprii, cu excepția formațiilor care vin din regiunile apropiate de teritoriul rus, unde în continuare riscul este unul ridicat.

Actualul lider din Premier League este Dinpro-1, care are 35 de puncte după 14 meciuri disputate, fiind urmată de Șahtior, cu 30 de puncte în 13 meciuri și Dinamo Kiev, care e la egalitate cu Șahtior, însă are 15 etape jucate, astfel că podiumul a rămas același ca la momentul suspendării campionatului trecut, însă într-o ordine diferită.

Fotbalul ucrainean a revenit la o oarecare normalitate, însă în continuare situația tensionată dintre cele două țări impune măsuri de siguranță suplimentare. Regulile Ligii impun ca la maximum 500 de metri de stadioane să existe un buncăr antiaerian unde se pot refugia jucătorii, arbitrii, mass-media și securitatea stadionului. În cazul în care are loc un atac aerian, publicul este alertat prin difuzoarele stadionului și arbitrul va suspenda imediat meciul.

Pe lângă faptul că fotbaliștii care activează acum în fotbalul ucrainean se supun unui risc și sunt nevoiți să se antreneze și să practice meseria pe care și-au ales-o între alarme și momente în care sunt nevoiți să fugă pentru a se adăposti, aceștia au traversat mai multe clipe tensionate în ultimul an.

Spre exemplu, pe 24 august 2022, partida dintre Rukh și Metalist, jucată la Lvov, a fost oprită nu mai puțin de 4 ori. S-au jucat primele 25 de minute, apoi timp de o oră jocul a fost suspendat din cauza unei alarme antiaeriene, jucătorii s-au încălzit 10 minute, au reluat jocul, însă doar până în minutul 40, pentru că au fost atenționați să intre în buncăr. Ulterior, au terminat prima repriză, iar a fost luată o pauză de 40 de minute în care au fost nevoiți să meargă în buncăr și până la urmă au disputat restul meciului în același ritm, încheiându-l după aproximativ 4 ore de la primul fluier al arbitrului.

De asemenea, partidele se joacă fără spectatori, tocmai pentru securitatea acestora, iar echipele de club au fost forțate de FIFA să renunțe la jucătorii de o altă naționalitate, puțini dorind totuși să-și asume riscul și să continue la formațiile din Ucraina. Printre cele mai cunoscute nume care au părăsit fotbalul ucrainean se numără Vinicius Tobias, plecat la Real Madrid Castilla, David Neres (Benfica), Tete (Lyon), Alan Patrick (Internacional) sau Carlos de Pena (Internacional).

Perioada de pre-sezon a fiecărei formații ucrainene s-a desfășurat în Turcia, în zona de sud a țării, nu foarte departe de zona care de curând a fost grav afectată de cutremure de peste 7 grade pe scara Richter.

Și pentru echipa națională a Ucrainei e o perioadă dificilă, pentru că de la începutul invaziei, a jucat 8 meciuri, dintre care două în barajul de calificare la Campionatul Mondial desfășurat în Qatar. Inclusiv în momentul de față, selecționata de seniori ucraineană evoluează în străinătate, cu precădere în Polonia.

Un alt aspect tragic este că mai mulți oameni care profesau în eșaloanele inferioare, în fotbalul fie din liga a 2-a, fie a 3-a, au hotărât să-și încheie raporturile cu acest sport și chiar au pus umărul în linia de front împotriva armatei ruse. Două exemple sunt Yuriy Vernydub, antrenorul lui FC Kryvbas, sau însuși selecționerul U19 al țării.

Tot în ultimul an, fotbalul ucrainean a cunoscut cea mai mare vânzare din istoria sa cu cele 100 de milioane de euro pe care Chelsea le-a plătit lui Șahtior în ianuarie pentru Mykhailo Mudryk, ceea ce ar putea fi unul dintre foarte puținele aspecte pozitive a situației cu care se confruntă fotbalul din Ucraina, care continuă totuși să trăiască, chiar dacă țara suferă.

Cel puţin 220 de sportivi şi antrenori ucraineni şi-au pierdut viaţa în războiul cu Rusia, iar peste 340 de baze sportive au fost afectate sau distruse, relatează agenţia Kyodo, care citează Reuters.

Anunţul a fost făcut de ministrul ucrainean al Sportului, Vadim Gutţait, care este şi preşedintele Comitetului Olimpic Naţional, la biroul său din Kiev, lângă un zid pe care se aflau portrete ale sportivilor ucişi de războiul început de Rusia în urmă cu un an.

Cu acest prilej, Gutţait a reiterat opoziţia faţă de o posibilă acceptare a sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024: ''Ucraina se va uni cu multe ţări din Europa şi din lume ... şi (participarea ruşilor) nu va fi permisă.

''Când pierzi atât de mulţi oameni, atât de mulţi sportivi, vieţile ucrainenilor sunt mai importante pentru noi decât orice medalie la competiţii internaţionale'', a transmis ministrul.